Ruletă rusească la Curtea Constituţională

 Autor: Liviu Avram

Astăzi şi mâine, Curtea Constituţională are de judecat şase dosare cruciale, care vor tranşa şi din punct de vedere juridic bătălia politică pe care majoritatea USL a câştigat-o săptămâna trecută, soldată cu suspendarea preşedintelui.

Suspendarea şi eventuala demitere a preşedintelui trece de la bătălia politică, ce s-a consumat toată săptămâna trecută, la bătălia juridică. Azi şi mâine, Curtea Constituţională urmează să judece nu mai puţin de şase contestaţii depuse ca urmare a deciziilor luate în Parlament săptămâna trecută. În funcţie de deciziile Curţii, nu toate previzibile, evoluţia evenimentelor poate lua turnuri dramatice.

Legea referendumului

Cea mai previzibilă decizie a Curţii Constituţionale este cea referitoare la Legea referendumului. Majoritatea USL a votat, în sesiunea ordinară, o modificare potrivit căreia preşedintele se demite cu votul majorităţii cetăţenilor care se prezintă la urne, modificare atacată de PDL.

Noua prevedere o înlocuia pe cea introdusă de PDL în aprilie, potrivit căreia şeful statului se demite dacă votează în acest sens majoritatea cetăţenilor înscrişi pe listele electorale. Consecventă propriei jurisprudenţe, Curtea va respinge, cel mai probabil, contestaţia PDL, iar legea va merge la promulgare.

Problema e că, în paralel cu legea, va coexista şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta, adoptată joi seara, şi care menţine aceeaşi majoritate necesară demiterii, dar, în plus, anulează criteriul potrivit căruia referendumul este valabil, indiferent cum s-a votat, doar dacă s-au prezentat la urne jumătate dintre alegătorii cu drept de vot.

Legea Curţii Constituţionale

O a doua contestaţie pe care o are de judecat azi CCR vizează chiar propria sa lege de funcţionare. Majoritatea USL a votat, tot în sesiunea ordinară, o modificare la lege prin care scotea de sub controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului. Acest control fusese introdus în lege în 2010 de către PSD, care voia atunci să-şi păstreze o cale de atac în cazul în care PDL reuşea să-l schimbe pe Mircea Geoană, prin hotărâre a Senatului, din fruntea Camerei superioare. Scoaterea de sub controlul CCR a hotărârilor Parlamentului a fost acum atacată de PDL, iar decizia e aşteptată pentru astăzi.

Dacă Curtea respinge cererea, legea merge la promulgare şi Parlamentul scapă de controlul constituţional al hotărârilor sale. Dacă însă contestaţia e acceptată, legea se întoarce în Parlament spre a fi pusă în concordanţă cu decizia Curţii, iar avalanşa de hotărâri luate de Parlament săptămâna trecută, şi care au avut drept scop final suspendarea preşedintelui, poate fi atacată în contenciosul constituţional. Aici survine însă o nouă complicaţie juridică. Guvernul a adoptat miercuri o ordonanţă de urgenţă având acelaşi scop cu legea: scoate de sub controlul CCR hotărârile Parlamentului. Această ordonanţă de urgenţă va fi neconstituţională de fapt, pentru că include prevederi tocmai sancţionate de CCR, dar nu şi de drept, pentru că noul Avocat al Poporului, singurul abilitat să atace ordonanţele înainte ca acestea să devină legi, nu se grăbeşte să o conteste.

Sesizarea preşedintelui

Tot azi, de la ora 14.00, Curtea Constituţională se întruneşte pentru a analiza sesizarea depusă vineri de preşedintele Băsescu. Acesta, invocând articolul 146 alineatul e) din legea fundamentală, solicită Curţii să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională dintre Preşedintele şi Parlamentul României. Întinsă pe 25 de pagini, argumentaţia juridică a preşedintelui nu a fost făcută publică.

Dar din declaraţia de vineri seara a lui Traian Băsescu, rezultă că aceasta ar viza faptul că cele două suspendări ale preşedintelui, din 2007 şi 2012, ambele decise fără a se constata „încălcări grave ale Constituţiei", generează o instabilitate politică pe termen lung, câtă vreme preşedintele poate fi suspendat ori de câte ori are în Parlament o majoritate ostilă. Cum sesizarea preşedintelui nu vizează un text de lege şi cum nici nu există un precedent în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, decizia este total impredictibilă.

Blaga, Anastase şi Avocatul Poporului

Mâine, Curtea Constituţională a programat spre dezbatere alte trei dosare născute în urma evenimentelor politice de săptămâna trecută. Primul este sesizarea fostului preşedinte al Senatului, Vasile Blaga, prin care contestă procedura prin care a fost revocat din funcţie. Blaga acuză faptul că, în timp ce conducea şedinţa Camerelor reunite, Biroul Permanent al Senatului a decis organizarea unei sesiuni extraordinare, iar cel care a semnat convocarea a fost vicepreşedintele Ioan Chelaru, şi nu preşedintele Vasile Blaga, aşa cum prevede expres regulamentul Camerei superioare.

O cerere similară are de judecat CCR şi în ceea ce priveşte revocarea fostei preşedinte a Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, care s-a făcut în mod similar: convocarea sesiunii extraordinare a fost asumată de vicepreşedintele Florin Iordache, în pofida regulamentului Camerei. În sfârşit, la CCR a mai fost denunţată şi revocarea fostului Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, printr-o decizie sumară a Comisiilor juridice ale Camerelor, validată de hotărârea plenului.

În toate aceste trei cazuri, Curtea are a se pronunţa asupra unor hotărâri ale Parlamentului. Problema juridică ce se ridică este: mai are dreptul a se pronunţa? Guvernul a avut grijă să publice în Monitorul Oficial mai întâi ordonanţa de urgenţă care tăia atribuţiile CCR de a examina hotărârile Parlamentului şi abia apoi hotărârile de revocare a celor trei.

Dar sesizările către Curte au fost depuse înainte de publicarea revocărilor în Monitorul Oficial. Rămâne de văzut cum va interpreta Curtea succesiunea faptelor şi a publicării actelor normative şi, în funcţie de asta, dacă va respinge din start sesizările sau le va lua în considerare şi va pronunţa un verdict. Dacă asumă un verdict şi acela va fi de sancţionare a celor trei hotărâri, edificiul juridic construit în forţă de USL săptămâna trecută aruncă România într-un haos instituţional de nedescris.

"Ideea de preşedinte al României care poate fi suspendat ori de câte ori are în Parlament o majoritate ostilă este un element profund de instabilitate al statului român.''
Traian Băsescu preşedintele României

ADEVARUL