Controlul asupra Justiției

Vești proaste pentru corupții din Justiție: România face parte din Uniunea Europeană, iar legislația comunitară primează față de prevederile locale. De asemenea, cetățenii prejudiciați de către completele românești.

Își pot căuta dreptatea la organismele europene. Nu în ultimul rând, rapoartele făcute, pentru țara noastră, în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare au tocmai rolul de a forța "dinozaurii" ce țin dreptatea la respect să renunțe la practicile încetățenite și să adere la valorile occidentale, democratice. Din păcate, schimbarea nu este deloc ușoară, pentru că în lumea Justiției s-au format centre de putere extrem de bine organizate și închegate, care nu acceptă să renunțe la privilegiile pe care și le-au creat. Și nici la sumele uriașe pe care le obțin prin siluirea actului de justiție.

Haita de lupi, de pază la oi

Adrian Bordea este un judecător care a reușit să prindă, constant, funcții de "șef". Ba al unor secții din tribunale, ba altele mai mult onorifice... Ultima sa reușită a fost legată de scandalul din CSM, când unii membri au fost eliminați. Abuziv, din câte au stabilit, ulterior, instanțele superioare. Dar a fost de ajuns ca Bordea să devină vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Adică într-o funcție din care să transmită exemplul său tuturor magistraților români. ATAC a prezentat, de-a lungul timpului, abuzurile pe care acesta le-a făcut în dosarul prin care societatea comercială Vitifam SRL a fost deposedată de drepturile sale, iar statul român a pierdut milioane de euro. Dar poate că asemenea exemple trebuie date de la înălțimea CSM.

Mihaela Cozmaciuc este un alt exemplu de șef prin Justiție, care taie și spânzură. De astă dată, din postura de procuror. Este adevărat că în procesul amintit mai sus a uitat, brusc, faptul că este procuror și că trebuie, în această calitate, să apere interesele statului care o plătește lună de lună. S-a transformat, mai degrabă, în avocat al uneia dintre părți. A făcut recurs la recurs. Statul a pierdut milioane. În schimb, doamna procuror s-a îmbogățit într-un ritm incredibil. Terenurile, casele și conturile în bancă s-au înmulțit, de la an la an. Presa a numit-o cel mai bogat procuror din România.

Proces reloaded

Reprezentanții Vitifam se consideră nedreptățiți de modul în care s-a desfășurat procesul lor, ca și de sentința care s-a dat, în urma întregului "spectacol". Spre deosebire de mulți alți români, care se resemnează în fața "dreptății" propovăduite de a treia putere în stat, chiar și când adevărul se poate vedea de la o poștă, au decis să recurgă la căile extraordinare de atac. Întâi cele interne, apoi la instanțele internaționale.
ATAC vă va dezvălui, în numerele următoare, elemente surprinzătoare din culisele acestui proces, care demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, modul în care se face justiție în România.

CĂILE EXTRAORDINARE DE ATAC

Revizuirea
Art. 404
Măsurile care pot fi luate după admiterea în principiu
Odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire instanţa stabileşte termen pentru rejudecarea cauzei, putând suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii.
Instanţa poate de asemenea lua oricare dintre măsurile preventive, dacă sunt întrunite condiţiile legale.
În cazul admiterii în principiu a cererii de revizuire pentru existenţa unor hotărâri ce nu se pot concilia, cauzele în care aceste hotărâri au fost pronunţate se reunesc în vederea rejudecării.

Codul de procedură penală actualizat prin:
Legea 202/2010 - privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor din 25 octombrie 2010, Monitorul Oficial 714/2010;
Legea 281/2003 - privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;

Art. 405
Rejudecarea
Rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedură privind judecarea în primă instanţă.
Instanţa, dacă găseşte necesar, administrează din nou probele care au fost efectuate în cursul primei judecăţi sau cu ocazia admiterii în principiu a cererii de revizuire.

Soluţiile după rejudecare

Instanţa, dacă constată că cererea de revizuire este întemeiată, anulează hotărârea în măsura în care a fost admisă revizuirea sau hotărârile care nu se pot concilia şi pronunţă o nouă hotărâre potrivit dispoziţiilor art. 345-353, care se aplică în mod corespunzător.

ATAC