Acţionarul majoritar al societăţii Rafo Oneşti, Iakov Goldovskiy, a analizat, săptămâna trecută, împreună cu o echipă de experţi economici şi financiari în prelucrarea petrolului şi petrochimie, oportunitatea şi posibilitatea extinderii proiectului de modernizare a rafinăriei aflat în derulare. Analiza a avut loc la sediul Rafo, în prezenţa conducerii societăţii şi a specialiştilor din preajma acesteia.
"Noul proiect extins - ne-a informat consilierul de imagine al Rafo, Ion Marian -, care va conduce la valorificarea superioară a noilor materii prime obţinute în rafinărie, are o valoare aproximativă de 740 de milioane de euro, faţă de valoarea iniţială de doar 330 de milioane. După o nouă rundă de discuţii în baza analizelor tehnico-economice a noului proiect, acţionarul majoritar, preşedintele Consiliului de Administraţie şi întreaga echipă tehnică din Rafo aşteaptă răspunsul final al domnului Iakov Goldovskiy şi al grupului extern de analiză cu privire la finanţarea proiectului şi începerea masivă a lucrărilor în rafinărie." Abordarea domeniului petrochimie ne aduce aminte de un alt proiect al lui Iakov Goldovskiy, cel al unei Companii Petrochimice a României.
"Noul proiect extins - ne-a informat consilierul de imagine al Rafo, Ion Marian -, care va conduce la valorificarea superioară a noilor materii prime obţinute în rafinărie, are o valoare aproximativă de 740 de milioane de euro, faţă de valoarea iniţială de doar 330 de milioane. După o nouă rundă de discuţii în baza analizelor tehnico-economice a noului proiect, acţionarul majoritar, preşedintele Consiliului de Administraţie şi întreaga echipă tehnică din Rafo aşteaptă răspunsul final al domnului Iakov Goldovskiy şi al grupului extern de analiză cu privire la finanţarea proiectului şi începerea masivă a lucrărilor în rafinărie." Abordarea domeniului petrochimie ne aduce aminte de un alt proiect al lui Iakov Goldovskiy, cel al unei Companii Petrochimice a României.
Petrochemical Holding GmbH, care administrează, din anul 2007, în calitate de acţionar principal, societatea Rafo, arăta în anul 2009 că proiectul ar crea condiţiile pentru renaşterea industriei petrochimice din România. Desigur, între timp lucrurile s-au mai schimbat, dar liniile directoare ale proiectului sunt interesante. Petrochemical vedea aceasta într-o companie “vertical-integrată, cu participarea statului”. Investiţiile pregătite pentru Rafo de compania austriacă au ca scop modernizarea radicală a rafinăriei şi obţinerea randamentelor maxime în motorină, benzen si paraxilenă, dar şi a propilenei cu grad mare de polimerizare. Astfel, Petrochemical Holding vedea renaşterea Industriei Complexului Petrochimic din România.
Într-un documentar pe aceasta temă, cei de la Petrochemical spuneau că sinergia Rafo cu producţia de etilenă-propilenă de la Petrochemical Piteşti, împreună cu producţia de clor, PVC şi a oxidului de proprilenă de la Oltchim, sub aceeaşi conducere, ar permite asigurarea funcţionării permanente a tuturor întreprinderilor petrochimice şi chimice atrase, de la prelucrarea ţiţeiului, în Rafo, până la obţinerea produselor petrochimice, în Petrochemical Piteşti şi Oltchim Râmnicu Vâlcea. Produsul final dintr-o întreprindere ar putea fi materie primă pentru cealaltă. De asemenea, s-ar obţine diminuarea influenţei preţului materiei prime, pentru că ţiteiul va avea efect asupra costurilor de producţie, pe baza organizării obţinerii produselor petrochimice cu valoare adăugată (PETF – Polietilena Tereftalată, polistiren, PVC, poliuretan).
Mai multe servicii, mai mulţi bani la buget
Dezvoltatorii proiectului susţineau că acesta ar atrage finanţare prin micşorarea sensibilă a cheltuielilor cu modernizarea producţiei şi crearea de noi produse. Astfel, ar fi dezvoltate produse petrochimice noi, de înaltă rentabilitate, sistând producţia benzinei pentru consum auto, care are piaţă de desfacere în scădere în România şi în Europa, şi scăderea fabricaţiei de produse secundare cu cerere redusă (cum este acidul clorhidric), dar se poate insista pe o prelucrare avansată a semifabricatelor aromatice. Tot în proiect se mai susţinea că ar putea fi create locuri de muncă noi, iar baza de impozitare ar fi lărgită. Ar fi antrenate în proiect companii de service, logistică, terminale portuare etc.
Efecte sociale şi economice
Cu sau fără proiectul Complexului Petrochimic al României, modernizarea Rafo va continua şi ar mai putea înghiţi 340 de milioane de euro, pe lângă estimările iniţiale. Efectele sociale ale acestui proiect sunt văzute, în special în crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în timpul procesului de modernizare de la Rafo, dar şi în parteneriatele de producţie ulterioare. De asemenea, se întrevede o trecere rapidă la fabricaţia de produse cu un nivel înalt de prelucrare şi la dezvoltarea unui program de înlocuire a produselor importate, benefic pentru companie şi pentru balanţa comercială a României. Studiul tehnic de fezabilitate a fost pregătit de companii cunoscute pe piaţă – Stone and Webster (UK) şi GTC Tehnology (SUA). După modernizare, Rafo va avea 11 procese tehnologice.
“O tendinţă principală, care a afectat profitabilitatea istorică a Rafo şi planurile sale de viitor – scrie pe pagina de web a societăţii - este reprezentată de orientarea Europei spre motorina şi scăderea consumului de benzină, datorită eficienţei ridicate a motoarelor Diesel în comparaţie cu cele pe benzină. Acesta este motivul pentru care am hotărât oprirea producţiei de benzină şi concentrarea strategiei în domeniul produselor petrochimice şi al motorinei Euro V. Produsele Rafo, în conformitate cu noua schemă, vor fi GPL, motorină, cocs de petrol, propilenă, benzen, paraxilenă, nafta şi sulf. Materia primă va fi ţiţei Urals şi cantităţi mici de fluxuri reziduale achiziţionate de pe piaţa locală.”
Într-un documentar pe aceasta temă, cei de la Petrochemical spuneau că sinergia Rafo cu producţia de etilenă-propilenă de la Petrochemical Piteşti, împreună cu producţia de clor, PVC şi a oxidului de proprilenă de la Oltchim, sub aceeaşi conducere, ar permite asigurarea funcţionării permanente a tuturor întreprinderilor petrochimice şi chimice atrase, de la prelucrarea ţiţeiului, în Rafo, până la obţinerea produselor petrochimice, în Petrochemical Piteşti şi Oltchim Râmnicu Vâlcea. Produsul final dintr-o întreprindere ar putea fi materie primă pentru cealaltă. De asemenea, s-ar obţine diminuarea influenţei preţului materiei prime, pentru că ţiteiul va avea efect asupra costurilor de producţie, pe baza organizării obţinerii produselor petrochimice cu valoare adăugată (PETF – Polietilena Tereftalată, polistiren, PVC, poliuretan).
Mai multe servicii, mai mulţi bani la buget
Dezvoltatorii proiectului susţineau că acesta ar atrage finanţare prin micşorarea sensibilă a cheltuielilor cu modernizarea producţiei şi crearea de noi produse. Astfel, ar fi dezvoltate produse petrochimice noi, de înaltă rentabilitate, sistând producţia benzinei pentru consum auto, care are piaţă de desfacere în scădere în România şi în Europa, şi scăderea fabricaţiei de produse secundare cu cerere redusă (cum este acidul clorhidric), dar se poate insista pe o prelucrare avansată a semifabricatelor aromatice. Tot în proiect se mai susţinea că ar putea fi create locuri de muncă noi, iar baza de impozitare ar fi lărgită. Ar fi antrenate în proiect companii de service, logistică, terminale portuare etc.
Efecte sociale şi economice
Cu sau fără proiectul Complexului Petrochimic al României, modernizarea Rafo va continua şi ar mai putea înghiţi 340 de milioane de euro, pe lângă estimările iniţiale. Efectele sociale ale acestui proiect sunt văzute, în special în crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în timpul procesului de modernizare de la Rafo, dar şi în parteneriatele de producţie ulterioare. De asemenea, se întrevede o trecere rapidă la fabricaţia de produse cu un nivel înalt de prelucrare şi la dezvoltarea unui program de înlocuire a produselor importate, benefic pentru companie şi pentru balanţa comercială a României. Studiul tehnic de fezabilitate a fost pregătit de companii cunoscute pe piaţă – Stone and Webster (UK) şi GTC Tehnology (SUA). După modernizare, Rafo va avea 11 procese tehnologice.
“O tendinţă principală, care a afectat profitabilitatea istorică a Rafo şi planurile sale de viitor – scrie pe pagina de web a societăţii - este reprezentată de orientarea Europei spre motorina şi scăderea consumului de benzină, datorită eficienţei ridicate a motoarelor Diesel în comparaţie cu cele pe benzină. Acesta este motivul pentru care am hotărât oprirea producţiei de benzină şi concentrarea strategiei în domeniul produselor petrochimice şi al motorinei Euro V. Produsele Rafo, în conformitate cu noua schemă, vor fi GPL, motorină, cocs de petrol, propilenă, benzen, paraxilenă, nafta şi sulf. Materia primă va fi ţiţei Urals şi cantităţi mici de fluxuri reziduale achiziţionate de pe piaţa locală.”
Petru DONE
.jpg)
.jpg)
Niciun comentariu: