Autori:
Fostul premier Adrian Năstase (61 de ani) a fost condamnat, ieri, de Completul de trei judecători ai instanţei supreme la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii“.
Alături de Adrian Năstase au mai fost condamnate alte cinci persoane pentru 15 capete de acuzare, printre care folosirea influenţei politice, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălare de bani. Decizia poate fi atacată la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.
Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. La ultimul termen din dosar, procurorii DNA au solicitat ca Năstase să fie condamnat la închisoare cu executare.
Potrivit DNA, „în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, fost inspector general al ISC, „a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii». În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase".
Taxele pentru simpozion
Taxele de participare la simpozion - peste 1,6 milioane de euro - ar fi ajuns, susţin procurorii anticorupţie, la patru companii controlate de doi dintre apropiaţii familiei Năstase, soţii Mariana şi Bogdan Popovici. De aici, banii ar fi ajuns la o firmă care a prestat diverse servicii în campania prezidenţială a liderului social-democrat.
Simpozionul a fost organizat de Irina Jianu, inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, la acea vreme. Taxele de participare au fost de aproximativ 125 de euro la acea dată, pentru persoanele fizice, şi de aproape 400 de euro pentru cele juridice. În total, s-a strâns suma de 67,4 miliarde de lei vechi.
Acuzaţiile DNA
Potrivit procurorilor, „ca urmare a exercitării de către Adrian Năstase a influenţei şi autorităţii decurgând din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat asupra unor persoane, fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari şi preşedinţi de consilii judeţene, aceştia au impus achitarea unor importante sume de bani sub formă de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea instituţiilor respective".
Banii strânşi din taxe ar fi trebuit, potrivit legii, să devină venituri la bugetul ISC, care era instituţie publică. Adrian Nastase a fost condamnat şi la plata în solidar cu alţi inculpaţi la plata unor despăgubiri civile, de aproximativ trei milioane de lei, către Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Cine sunt „călăii" fostului premier
Completul de judecată din acest dosar este format din magistraţii Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan. Cristina Rotaru nu a fost de acord cu decizia de condamnare a lui Adrian Năstase şi a făcut opinie separată cerând achitarea fostului premier.
Judecătorul Ionuţ Matei este unul dintre magistraţii „supremi" care a soluţionat mai multe dosare catalogate de mare corupţie. El a decis achitarea lui Paul Păcuraru, condamnarea fostului deputat PSD Mihai Sireţeanu şi a deputatului PDL Cosmin-Mihai Popescu, condamnarea fostului ministru PNŢCD Ioan-Avram Mureşan şi a deputatului PDL Eugen Bădălan.
Cristina Rotaru este magistratul care a decis achitarea lui Paul Păcuraru, condamnarea lui Dan-Ilie Morega şi a fostului ministru PNŢCD Ioan-Avram Mureşan, dar şi a deputatului PDL Eugen Bădălan. Cristina Rotaru s-a pronunţat, în octombrie 2010, pe când lucra la Curtea de Apel Bucureşti pentru menţinerea în arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu, acuzat de favorizarea „ţeparului" FNI, Nicolae Popa.
Ioana Bogdan a decis achitarea a lui Paul Păcuraru, condamnarea lui Dan-Ilie Morega, şi condamnarea a lui Eugen Bădălan. Ioana Bogdan a promovat la Curtea Supremă de Justiţie, după ce a fost consilier la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Avere
Conform declaraţiei de avere depuse anul trecut la Camera Deputaţilor, Adrian Năstase deţine oficial o avere modestă. El are împreună cu soţia 1,77 hectare de teren apicol în comuna Cornu, cumpărat în perioada 1991-2001; o mică pădure de 0,22 hectare la Corbeanca şi un apartament de 279 de metri pătraţi în Capitală. Ultimele două proprietăţi au fost dobândite în 1999, respectiv 2004.
Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. La ultimul termen din dosar, procurorii DNA au solicitat ca Năstase să fie condamnat la închisoare cu executare.
Potrivit DNA, „în cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, fost inspector general al ISC, „a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii». În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase".
Taxele pentru simpozion
Taxele de participare la simpozion - peste 1,6 milioane de euro - ar fi ajuns, susţin procurorii anticorupţie, la patru companii controlate de doi dintre apropiaţii familiei Năstase, soţii Mariana şi Bogdan Popovici. De aici, banii ar fi ajuns la o firmă care a prestat diverse servicii în campania prezidenţială a liderului social-democrat.
Simpozionul a fost organizat de Irina Jianu, inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcţii, la acea vreme. Taxele de participare au fost de aproximativ 125 de euro la acea dată, pentru persoanele fizice, şi de aproape 400 de euro pentru cele juridice. În total, s-a strâns suma de 67,4 miliarde de lei vechi.
Acuzaţiile DNA
Potrivit procurorilor, „ca urmare a exercitării de către Adrian Năstase a influenţei şi autorităţii decurgând din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat asupra unor persoane, fie membri PSD cu funcţii importante în cadrul unor instituţii publice (Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară, Compania Naţională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari şi preşedinţi de consilii judeţene, aceştia au impus achitarea unor importante sume de bani sub formă de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea instituţiilor respective".
Banii strânşi din taxe ar fi trebuit, potrivit legii, să devină venituri la bugetul ISC, care era instituţie publică. Adrian Nastase a fost condamnat şi la plata în solidar cu alţi inculpaţi la plata unor despăgubiri civile, de aproximativ trei milioane de lei, către Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Cine sunt „călăii" fostului premier
Completul de judecată din acest dosar este format din magistraţii Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan. Cristina Rotaru nu a fost de acord cu decizia de condamnare a lui Adrian Năstase şi a făcut opinie separată cerând achitarea fostului premier.
Judecătorul Ionuţ Matei este unul dintre magistraţii „supremi" care a soluţionat mai multe dosare catalogate de mare corupţie. El a decis achitarea lui Paul Păcuraru, condamnarea fostului deputat PSD Mihai Sireţeanu şi a deputatului PDL Cosmin-Mihai Popescu, condamnarea fostului ministru PNŢCD Ioan-Avram Mureşan şi a deputatului PDL Eugen Bădălan.
Cristina Rotaru este magistratul care a decis achitarea lui Paul Păcuraru, condamnarea lui Dan-Ilie Morega şi a fostului ministru PNŢCD Ioan-Avram Mureşan, dar şi a deputatului PDL Eugen Bădălan. Cristina Rotaru s-a pronunţat, în octombrie 2010, pe când lucra la Curtea de Apel Bucureşti pentru menţinerea în arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu, acuzat de favorizarea „ţeparului" FNI, Nicolae Popa.
Ioana Bogdan a decis achitarea a lui Paul Păcuraru, condamnarea lui Dan-Ilie Morega, şi condamnarea a lui Eugen Bădălan. Ioana Bogdan a promovat la Curtea Supremă de Justiţie, după ce a fost consilier la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Avere
Conform declaraţiei de avere depuse anul trecut la Camera Deputaţilor, Adrian Năstase deţine oficial o avere modestă. El are împreună cu soţia 1,77 hectare de teren apicol în comuna Cornu, cumpărat în perioada 1991-2001; o mică pădure de 0,22 hectare la Corbeanca şi un apartament de 279 de metri pătraţi în Capitală. Ultimele două proprietăţi au fost dobândite în 1999, respectiv 2004.
Acum şase ani, Adrian Năstase a cumpărat un autoturism Mitsubishi. Liderul PSD mai deţine bijuterii din aur şi tablouri în valoare totală de aproximativ 100.000 de dolari. Năstase are 2.197 de euro în două conturi şi încă 7.349 de lei într-un altul. Anul trecut a câştigat 59.937 de lei de la Camera Deputaţilor, 36.226 lei de la Universitatea Bucureşti, 57.572 de lei de la Universitatea Nicolae Titulescu şi 21.888 de lei de la Universitatea „Dimitre Cantemir".
Captiv în mrejele „grupului de la Bacău"
Condamnarea lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii" este una dintre consecinţele asocierii sale, spre sfârşitul anilor '90, cu aşa-numitul „Grup de la Bacău", condus autoritar de peste 20 de ani de Viorel Hrebenciuc.
La sfârşitul anului 1999, popularul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, independent până atunci, era atras în PDSR (actualul PSD) de către liderul filialei judeţene a aprtidului, deputatul Viorel Hrebenciuc, care îi evaluase corect potenţialul electoral. Cam în aceeaşi perioadă, Adrian Năstase găsea un partener cu care să edifice un bloc de locuinţe pe terenul din strada Zambaccian, pe care îl cumpărase la preţ modic de la colegul său de partid Gabriel Bivolaru, condamnat ulterior pentru devalizarea BRD. Acest partener al lui Năstase se numea Sergiu Sechelariu şi era fratele primarului de Bacău.
Slăbiciunile lui Năstase
Anul 2000 a fost anul fraţilor Sechelariu. În iunie, Dumitru Sechelariu câştiga detaşat al doilea mandat la Primăria Bacău şi îl anunţa încă de pe atunci pe fratele său, Sergiu, ca fiind viitor secretar de stat în ceea ce se pregătea a fi guvernarea PDSR. „Previziunile" aveau să se confirme: după câştigarea alegerilor de către PDSR, Sergiu Sechelariu a fost numit secretar de stat la Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea.
Informaţiile neoficiale din acea perioadă spuneau că Miron Mitrea n-ar fi fost tocmai fericit cu această numire, dar a consimţit-o ca pe un hatâr pe care i-l face lui Adrian Năstase. Însă ceea ce chiar l-a nemulţumit pe Mitrea a fost calitatea oamenilor pe care Sergiu Sechelariu i-a adus de la Bacău şi i-a plantat în minister. Unul dintre aceşti oameni era Irina Jianu, numită la şefia Inspectoratului de Stat pentru Construcţii, şi care până atunci fusese directoare a firmei Conimpuls, aparţinând lui Sergiu Sechelariu.
În anii care au urmat, Jianu pare să fi identificat slăbiciunile lui Adrian Năstase şi ale soţiei acestuia şi le-a câştigat încrederea. Relevant e faptul că în anul 2004, cu ocazia unor reorganizări guvernamentale, Adrian Năstase a smuls Inspectoratul pentru Construcţii, cu tot cu Irina Jianu, de sub autoritatea lui Miron Mitrea şi l-a trecut sub cea a premierului.
Peste tot dai de Irina Jianu
„Trofeul Calităţii" a fost doar una dintre operaţiunile derulate de Irina Jianu în beneficiul familiei Năstase. O alta a devenit, la rândul său, dosar penal, care poartă numele de scenă „Zambaccian II", şi se referă la importurile de produse din China, realizate sub coordonarea Irinei Jianu, şi destinate utilării blocului din strada Zambaccian ridicat de Năstase în parteneriat cu Sergiu Sechelariu.
În sfârşit, chiar ridicarea blocului din Zambaccian, precum şi renovarea vilelor din strada Christian Tell şi de la Cornu au beneficiat, de asemenea, de supravegherea tehnică a Irinei Jianu, cât încă mai era şefă la ISC. Şi această afacere a devenit dosar penal, sub numele de „Zambaccian I", însă a fost blocat în Parlament.
Ceilalţi condamnaţi în Dosar
NUME: Mihail Cristian Vasile
Fapte: Fost director general al SC Eurografica SRL - societate care beneficiase de contracte importante cu PSD pentru tipărirea unor materiale electorale şi care avea legături cu persoane importante din cadrul Partidului Social Democrat. Mihail-Cristian Vasile a plătit 33.841.734.455 de lei vechi, reprezentând contravaloarea materialelor de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele şi imaginea lui Adrian Năstase).
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Bogdan Popovici
Fapte: Pentru a se disimula provenienţa banilor pentru campania electorală, prin operaţiuni de spălare de bani (cesiune de acţiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri şi prestări servicii) desfăşurate prin intermediul societăţilor SC Media ON SA, SC Forum Invest SA, Fundaţia Invest, toate controlate de soţii Popovici, suma de 53.256.338.838 de lei vechi a fost transferată din conturile firmei Arond SRL în cele ale SC Eurografica SRL (condusă la acea vreme de Mihail-Cristian Vasile).
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Mariana Popovici
Fapte: Soţia preşedintelui Forum Invest, Bogdan Popovici, ar fi încasat prin firmele sale taxa de participare la simpozionul „Trofeul Calităţii". ISC nu a urmărit modul de utilizare a sumelor încasate din taxele de participare şi nu a întocmit „Decontul de cheltuieli" astfel că nicio cheltuială efectuată pentru „Trofeul Calităţii" nu a fost decontată în mod legal. Societăţile implicate în organizarea evenimentului au colectat taxele de participare şi au subcontractat executarea serviciilor de organizare a simpozionului.
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Diana Gasparovici
Fapte: Fost adjunct al ISC, a dispus ca taxele pentru „Trofeul Calităţii" să fie încasate direct de patru societăţi comerciale controlate de Bogdan Popovici şi Marina-Ioana Popovici (SC Media Globe Invest SRL, SC Urban Consult SRL, SC Axa Management SRL, SC Contur Media SRL. Ea ar fi acţionat din ordinul direct al Irinei Jianu. Respectivele contacte erau menite să justifice 92% din totalul cheltuielilor pentru o serie de servicii care în realitate nu au fost efectuate.
VERDICT: 6 ani de închisoare.
NUME: Adrian Năstase
Fapte: Fostul preşedinte al PSD este acuzat de folosirea influenţei funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase. El este condamnat la plata în solidar cu ceilalţi inculpaţi unor despăgubiri, de aproximativ trei milioane de lei, către Inspectoratul de Stat în Construcţii. Lui i-a fost interzisă pentru doi ani exercitarea mai multor drepturi.
VERDICT: 2 ani de închisoare.
NUME: Irina Jianu
Fapte: În cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul Calităţii în construcţii". În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a lui Adrian Năstase.
VERDICT: 7 ani de închisoare.
De la „Mătuşa Tamara"la „Zambaccian"
Fostul premier PSD Adrian Năstase mai are pe rolul Curţii Supreme două dosare.
1 „Mătuşa Tamara", în faza de recurs, după ce a fost achitat de un complet de trei judecători. Curtea Supremă a decis, la 15 decembrie 2011, achitarea lui Adrian Năstase care era acuzat de dare de mită, pentru blocarea unei anchete a Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor. În acelaşi dosar au mai fost achitaţi Ioan Melinescu, fostul şef al Oficiului şi „complicele" acestora, fostul deputat PSD Ristea Priboi. Procurorii DNA au atacat această decizie cu recurs.
2 „Zambaccian" - bunurile din China, care are termen de judecată chiar astăzi. În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată, la 5 mai 2010, fiind acuzat de luare de mită şi de şantaj. El este acuzat că a primit de la Irina Jianu diverse obiecte şi contravaloarea unor lucrări de construcţie în schimbul numirii şi menţinerii în funcţia de directoare a Inspectoratului de Stat în Construcţii. În acest dosar mai sunt acuzaţi soţia sa Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Irina Jianu, pentru dare de mită şi spălare de bani.
3 Un al treilea dosar, separat din cauza Zambaccian, în care procurorii DNA anchetau modul în care fostul premier a obţinut imobilul construit pe un teren cumpărat mult sub preţul pieţei de la fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru, a fost blocat la Camera Deputaţilor. Parlamentarii au avizat negativ, la 12 august 2008, cererea procurorilor de începere a urmăririi penale în acest caz.
Captiv în mrejele „grupului de la Bacău"
Condamnarea lui Adrian Năstase în dosarul „Trofeul Calităţii" este una dintre consecinţele asocierii sale, spre sfârşitul anilor '90, cu aşa-numitul „Grup de la Bacău", condus autoritar de peste 20 de ani de Viorel Hrebenciuc.
La sfârşitul anului 1999, popularul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, independent până atunci, era atras în PDSR (actualul PSD) de către liderul filialei judeţene a aprtidului, deputatul Viorel Hrebenciuc, care îi evaluase corect potenţialul electoral. Cam în aceeaşi perioadă, Adrian Năstase găsea un partener cu care să edifice un bloc de locuinţe pe terenul din strada Zambaccian, pe care îl cumpărase la preţ modic de la colegul său de partid Gabriel Bivolaru, condamnat ulterior pentru devalizarea BRD. Acest partener al lui Năstase se numea Sergiu Sechelariu şi era fratele primarului de Bacău.
Slăbiciunile lui Năstase
Anul 2000 a fost anul fraţilor Sechelariu. În iunie, Dumitru Sechelariu câştiga detaşat al doilea mandat la Primăria Bacău şi îl anunţa încă de pe atunci pe fratele său, Sergiu, ca fiind viitor secretar de stat în ceea ce se pregătea a fi guvernarea PDSR. „Previziunile" aveau să se confirme: după câştigarea alegerilor de către PDSR, Sergiu Sechelariu a fost numit secretar de stat la Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea.
Informaţiile neoficiale din acea perioadă spuneau că Miron Mitrea n-ar fi fost tocmai fericit cu această numire, dar a consimţit-o ca pe un hatâr pe care i-l face lui Adrian Năstase. Însă ceea ce chiar l-a nemulţumit pe Mitrea a fost calitatea oamenilor pe care Sergiu Sechelariu i-a adus de la Bacău şi i-a plantat în minister. Unul dintre aceşti oameni era Irina Jianu, numită la şefia Inspectoratului de Stat pentru Construcţii, şi care până atunci fusese directoare a firmei Conimpuls, aparţinând lui Sergiu Sechelariu.
În anii care au urmat, Jianu pare să fi identificat slăbiciunile lui Adrian Năstase şi ale soţiei acestuia şi le-a câştigat încrederea. Relevant e faptul că în anul 2004, cu ocazia unor reorganizări guvernamentale, Adrian Năstase a smuls Inspectoratul pentru Construcţii, cu tot cu Irina Jianu, de sub autoritatea lui Miron Mitrea şi l-a trecut sub cea a premierului.
Peste tot dai de Irina Jianu
„Trofeul Calităţii" a fost doar una dintre operaţiunile derulate de Irina Jianu în beneficiul familiei Năstase. O alta a devenit, la rândul său, dosar penal, care poartă numele de scenă „Zambaccian II", şi se referă la importurile de produse din China, realizate sub coordonarea Irinei Jianu, şi destinate utilării blocului din strada Zambaccian ridicat de Năstase în parteneriat cu Sergiu Sechelariu.
În sfârşit, chiar ridicarea blocului din Zambaccian, precum şi renovarea vilelor din strada Christian Tell şi de la Cornu au beneficiat, de asemenea, de supravegherea tehnică a Irinei Jianu, cât încă mai era şefă la ISC. Şi această afacere a devenit dosar penal, sub numele de „Zambaccian I", însă a fost blocat în Parlament.
Ceilalţi condamnaţi în Dosar
NUME: Mihail Cristian Vasile
Fapte: Fost director general al SC Eurografica SRL - societate care beneficiase de contracte importante cu PSD pentru tipărirea unor materiale electorale şi care avea legături cu persoane importante din cadrul Partidului Social Democrat. Mihail-Cristian Vasile a plătit 33.841.734.455 de lei vechi, reprezentând contravaloarea materialelor de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele şi imaginea lui Adrian Năstase).
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Bogdan Popovici
Fapte: Pentru a se disimula provenienţa banilor pentru campania electorală, prin operaţiuni de spălare de bani (cesiune de acţiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri şi prestări servicii) desfăşurate prin intermediul societăţilor SC Media ON SA, SC Forum Invest SA, Fundaţia Invest, toate controlate de soţii Popovici, suma de 53.256.338.838 de lei vechi a fost transferată din conturile firmei Arond SRL în cele ale SC Eurografica SRL (condusă la acea vreme de Mihail-Cristian Vasile).
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Mariana Popovici
Fapte: Soţia preşedintelui Forum Invest, Bogdan Popovici, ar fi încasat prin firmele sale taxa de participare la simpozionul „Trofeul Calităţii". ISC nu a urmărit modul de utilizare a sumelor încasate din taxele de participare şi nu a întocmit „Decontul de cheltuieli" astfel că nicio cheltuială efectuată pentru „Trofeul Calităţii" nu a fost decontată în mod legal. Societăţile implicate în organizarea evenimentului au colectat taxele de participare şi au subcontractat executarea serviciilor de organizare a simpozionului.
VERDICT: 7 ani de închisoare.
NUME: Diana Gasparovici
Fapte: Fost adjunct al ISC, a dispus ca taxele pentru „Trofeul Calităţii" să fie încasate direct de patru societăţi comerciale controlate de Bogdan Popovici şi Marina-Ioana Popovici (SC Media Globe Invest SRL, SC Urban Consult SRL, SC Axa Management SRL, SC Contur Media SRL. Ea ar fi acţionat din ordinul direct al Irinei Jianu. Respectivele contacte erau menite să justifice 92% din totalul cheltuielilor pentru o serie de servicii care în realitate nu au fost efectuate.
VERDICT: 6 ani de închisoare.
NUME: Adrian Năstase
Fapte: Fostul preşedinte al PSD este acuzat de folosirea influenţei funcţiei de preşedinte al unui partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase. El este condamnat la plata în solidar cu ceilalţi inculpaţi unor despăgubiri, de aproximativ trei milioane de lei, către Inspectoratul de Stat în Construcţii. Lui i-a fost interzisă pentru doi ani exercitarea mai multor drepturi.
VERDICT: 2 ani de închisoare.
NUME: Irina Jianu
Fapte: În cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), sub conducerea Irinei Jianu, a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat „Trofeul Calităţii în construcţii". În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a lui Adrian Năstase.
VERDICT: 7 ani de închisoare.
De la „Mătuşa Tamara"la „Zambaccian"
Fostul premier PSD Adrian Năstase mai are pe rolul Curţii Supreme două dosare.
1 „Mătuşa Tamara", în faza de recurs, după ce a fost achitat de un complet de trei judecători. Curtea Supremă a decis, la 15 decembrie 2011, achitarea lui Adrian Năstase care era acuzat de dare de mită, pentru blocarea unei anchete a Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor. În acelaşi dosar au mai fost achitaţi Ioan Melinescu, fostul şef al Oficiului şi „complicele" acestora, fostul deputat PSD Ristea Priboi. Procurorii DNA au atacat această decizie cu recurs.
2 „Zambaccian" - bunurile din China, care are termen de judecată chiar astăzi. În acest dosar, Adrian Năstase a fost trimis în judecată, la 5 mai 2010, fiind acuzat de luare de mită şi de şantaj. El este acuzat că a primit de la Irina Jianu diverse obiecte şi contravaloarea unor lucrări de construcţie în schimbul numirii şi menţinerii în funcţia de directoare a Inspectoratului de Stat în Construcţii. În acest dosar mai sunt acuzaţi soţia sa Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Irina Jianu, pentru dare de mită şi spălare de bani.
3 Un al treilea dosar, separat din cauza Zambaccian, în care procurorii DNA anchetau modul în care fostul premier a obţinut imobilul construit pe un teren cumpărat mult sub preţul pieţei de la fostul deputat PSD Gabriel Bivolaru, a fost blocat la Camera Deputaţilor. Parlamentarii au avizat negativ, la 12 august 2008, cererea procurorilor de începere a urmăririi penale în acest caz.
.jpg)
Niciun comentariu: