Compania Rafo Oneşti, care deţine una dintre cele mai mari cinci rafinării de petrol ale României, a împlinit recent, zece ani de la privatizare. Societăţile Imperial Oil, controlată de omul de afaceri Corneliu Iacobov, şi Canyon Servicos, înregistrată în Portugalia, au cumpărat, la acea dată, pentru 7,48 de milioane de dolari, pachetul de 59,961% din acţiunile Rafo. Ulterior, participarea consorţiului a atins 94,5%, prin achiziţia, pentru 11,5 milioane de dolari, a unor acţiuni rezultate în urma conversiei datoriilor către creditorii bugetari. Valoarea totală a tranzacţiei de privatizare a ajuns la 93,3 milioane dolari, din care circa 81 de milioane de dolari reprezenta programul de investiţii.
Istoria unei privatizări
Privatizarea a fost considerată una dintre cele mai păguboase pentru statul român. Datoriile pe care rafinăria le-a acumulat an de an şi soluţiile în defavoarea statului pe care le-a găsit guvernul Năstase au constituit, permanent, un motiv de dispută între PSD şi opoziţia de atunci. Pe de o parte, 7.000 de angajaţi şi-ar fi pierdut locurile de muncă dacă Rafo anunţa falimentul. În caz contrar, creanţele de mii de miliarde de lei aveau să fie transferate către contibuabili. În momentul privatizării, Rafo avea datorii de 5.762 de miliarde de lei.
În anul 2003, compania Balkan Petroleum Ltd. a cumpărat acţiunile firmei portugheze şi a devenit majoritară la Rafo, iar în 2004 acţionarii au aprobat fuzionarea prin absorbţie cu societatea Carom Oneşti, care făcea parte din grupul Tender. Ulterior, în Senat a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru privatizarea societăţii. Tot în 2004, în aprilie, rafinăria a intrat în reorganizare judiciară în urma unei hotărâri judecătoreşti.
Atunci, Ministerul de Finanţe a cerut falimentul, dar o instanţă locală a decis în favoarea cererii Balkan Petroleum, oferind proprietarilor Rafo timp pentru a continua lobby-ul pentru ajutoare de stat şi ştergerea datoriilor. Pe 16 noiembrie 2004, Parlamentul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care AVAS (Autoritatea pentru recuperarea activelor statului) a fost mandatată, ca principalul executant al contractelor de privatizare, să facă un schimb de datorii contra capital cu arieratele RAFO. După schimb, statul ar fi devenit acţionar majoritar la RAFO.
Schimbarea de guvernare din 2004 a dus, însă, la căderea pachetului de salvare. Dar, Guvernul transferase la AVAS, printr-o ordonanţă de urgenţă, creanţele de 15 mii de miliarde de lei deţinute de Ministerul Finanţelor Publice, la societăţile Rafo şi Carom.
În noiembrie 2005, Corneliu Iacobov a fost trimis în judecată pentru prejudicierea Rafo cu peste 243 de miliarde de lei vechi.
Primele restructurări
Preluarea pachetului majoritar de acţiuni de compania Petrochemical Holding a redeschis o nouă eră la Rafo. Noii acţionari au procedat la restructurarea societăţii, inlcusiv la reducerea numărului de salariaţi, dar au achitat integral datoriile istorice către bugetul statului şi au lansat un program de modernizare a instalaţiilor. Programul este încă în curs, în aşteptare de finanţare, şi, după ultimele măsuri anunţate, va fi realizat în etape. Din anul 2005, însă, instalaţiile Rafo sunt oprite. Societatea mai lucrează, acum, cu aproape 1.000 de salariaţi, şi aşteaptă, chiar în aceste zile, importanţi investitori să o viziteze.
Calendarul Rafo pe 10 ani
- 2001- în 26 octombrie a fost incheiat contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr. 10/26.10.2001, prin care SC Imperiel Oil SA şi Canyon Servicos Lda au achiziţionat 59,9960% din capitalul social al Rafo.
- 2002 - Din surse proprii, atrase în nume propriu sau pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 30.06.2002, acţionarii au făcut investiţii tehnologice / aport de capital în numerar sau în natură, în valoare de 63.375.000 USD şi investiţii de mediu în valoare de 16.944.000 USD pentru protecţia mediului.
- 2004 - Pe 11 octombrie a avut loc novaţia pachetelor de acţiuni deţinute de Canyon Servicos Lda şi Imperial Oil către Balkan Petroleum Ltd şi, astfel, Balkan Petroleum Ltd a devenit acţionarul majoritar al Rafo. În timpul derulării contractului de privatizare, acţionarii au realizat invesţii tehnologice şi de mediu în conformitate cu obligaţiile incluse în contractul de privatizare.
- 2008 – Pe 25 august, AVAS a comunicat încetarea monitorizării post-privatizare a Rafo.
- 2009 – Pe 28 octombrie, Depozitarul Central a înregistrat o nouă structură a acţionariatului Rafo, ca urmare a transferului direct de acţiuni. Acţionarul Petrochemical Holding GmbH a devenit majoritar, deţinând 96,21% din capitalul social al Rafo.
- 2010 - Pe 11 iunie, Depozitarul Central a înregistrat majorarea capitalului social al Rafo, cu aport în numerar adus de Balkan Petroleum Ltd, reprezentând contravaloarea investiţiilor de mediu şi tehnologice asumate şi realizate conform clauzelor contractului de privatizare.Ca urmare, structura acţionariatului s-a modificat, Petrochemical Holding GmbH devenind acţionar cu 88,61%, iar Balkan Petroleum Ltd cu 7,9%; Pe 21 iunie, s-a pronunţat la Tribunalului Braşov închiderea procedurii de reorganizare judiciară faţă de Rafo; Pe 11 august, Depozitarul Central a înregistrat transferul de proprietate a 69.409.780 de acţiuni emise de Rafo (reprezentând 7,9056% din capitalul social), din contul societăţii Balkan Petroleum Limited în contul societăţii Petrochemical Holding GmbH. Ca urmare, structura acţionarilor Rafo s-a modificat, Petrochemical Holding GmbH devenind acţionar cu 96,5141%.
Actualitatea Rafo
- 2011 – În luna martie, Rafo a ieşit din procedura de reorganizare, după ce Curtea de Apel Braşov a decis menţinerea soluţiei Tribunalului Braşov de închidere a procedurii reorganizării judiciare a rafinăriei.
În urmă cu un an, Tribunalul Braşov a respins cererile de intrare în faliment, dispunând închiderea procedurii reorganizării judiciare a Rafo. Pe 8 martie, Curtea de Apel Braşov a respins cererea de suspendare a judecării recursului, a respins ca tardiv recursul declarat de creditorii Bivolaru Ion, Stancu Zamfir, Atanasiu Valentin George, Dumbravă Adrian, Zarna Ion, Stănică Iezeanu Dorin şi Șraier Victor Daniel şi a respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea Glencore Energy UK.
Privatizarea a fost considerată una dintre cele mai păguboase pentru statul român. Datoriile pe care rafinăria le-a acumulat an de an şi soluţiile în defavoarea statului pe care le-a găsit guvernul Năstase au constituit, permanent, un motiv de dispută între PSD şi opoziţia de atunci. Pe de o parte, 7.000 de angajaţi şi-ar fi pierdut locurile de muncă dacă Rafo anunţa falimentul. În caz contrar, creanţele de mii de miliarde de lei aveau să fie transferate către contibuabili. În momentul privatizării, Rafo avea datorii de 5.762 de miliarde de lei.
În anul 2003, compania Balkan Petroleum Ltd. a cumpărat acţiunile firmei portugheze şi a devenit majoritară la Rafo, iar în 2004 acţionarii au aprobat fuzionarea prin absorbţie cu societatea Carom Oneşti, care făcea parte din grupul Tender. Ulterior, în Senat a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă pentru privatizarea societăţii. Tot în 2004, în aprilie, rafinăria a intrat în reorganizare judiciară în urma unei hotărâri judecătoreşti.
Atunci, Ministerul de Finanţe a cerut falimentul, dar o instanţă locală a decis în favoarea cererii Balkan Petroleum, oferind proprietarilor Rafo timp pentru a continua lobby-ul pentru ajutoare de stat şi ştergerea datoriilor. Pe 16 noiembrie 2004, Parlamentul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care AVAS (Autoritatea pentru recuperarea activelor statului) a fost mandatată, ca principalul executant al contractelor de privatizare, să facă un schimb de datorii contra capital cu arieratele RAFO. După schimb, statul ar fi devenit acţionar majoritar la RAFO.
Schimbarea de guvernare din 2004 a dus, însă, la căderea pachetului de salvare. Dar, Guvernul transferase la AVAS, printr-o ordonanţă de urgenţă, creanţele de 15 mii de miliarde de lei deţinute de Ministerul Finanţelor Publice, la societăţile Rafo şi Carom.
În noiembrie 2005, Corneliu Iacobov a fost trimis în judecată pentru prejudicierea Rafo cu peste 243 de miliarde de lei vechi.
Primele restructurări
Preluarea pachetului majoritar de acţiuni de compania Petrochemical Holding a redeschis o nouă eră la Rafo. Noii acţionari au procedat la restructurarea societăţii, inlcusiv la reducerea numărului de salariaţi, dar au achitat integral datoriile istorice către bugetul statului şi au lansat un program de modernizare a instalaţiilor. Programul este încă în curs, în aşteptare de finanţare, şi, după ultimele măsuri anunţate, va fi realizat în etape. Din anul 2005, însă, instalaţiile Rafo sunt oprite. Societatea mai lucrează, acum, cu aproape 1.000 de salariaţi, şi aşteaptă, chiar în aceste zile, importanţi investitori să o viziteze.
Calendarul Rafo pe 10 ani
- 2001- în 26 octombrie a fost incheiat contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr. 10/26.10.2001, prin care SC Imperiel Oil SA şi Canyon Servicos Lda au achiziţionat 59,9960% din capitalul social al Rafo.
- 2002 - Din surse proprii, atrase în nume propriu sau pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 30.06.2002, acţionarii au făcut investiţii tehnologice / aport de capital în numerar sau în natură, în valoare de 63.375.000 USD şi investiţii de mediu în valoare de 16.944.000 USD pentru protecţia mediului.
- 2004 - Pe 11 octombrie a avut loc novaţia pachetelor de acţiuni deţinute de Canyon Servicos Lda şi Imperial Oil către Balkan Petroleum Ltd şi, astfel, Balkan Petroleum Ltd a devenit acţionarul majoritar al Rafo. În timpul derulării contractului de privatizare, acţionarii au realizat invesţii tehnologice şi de mediu în conformitate cu obligaţiile incluse în contractul de privatizare.
- 2008 – Pe 25 august, AVAS a comunicat încetarea monitorizării post-privatizare a Rafo.
- 2009 – Pe 28 octombrie, Depozitarul Central a înregistrat o nouă structură a acţionariatului Rafo, ca urmare a transferului direct de acţiuni. Acţionarul Petrochemical Holding GmbH a devenit majoritar, deţinând 96,21% din capitalul social al Rafo.
- 2010 - Pe 11 iunie, Depozitarul Central a înregistrat majorarea capitalului social al Rafo, cu aport în numerar adus de Balkan Petroleum Ltd, reprezentând contravaloarea investiţiilor de mediu şi tehnologice asumate şi realizate conform clauzelor contractului de privatizare.Ca urmare, structura acţionariatului s-a modificat, Petrochemical Holding GmbH devenind acţionar cu 88,61%, iar Balkan Petroleum Ltd cu 7,9%; Pe 21 iunie, s-a pronunţat la Tribunalului Braşov închiderea procedurii de reorganizare judiciară faţă de Rafo; Pe 11 august, Depozitarul Central a înregistrat transferul de proprietate a 69.409.780 de acţiuni emise de Rafo (reprezentând 7,9056% din capitalul social), din contul societăţii Balkan Petroleum Limited în contul societăţii Petrochemical Holding GmbH. Ca urmare, structura acţionarilor Rafo s-a modificat, Petrochemical Holding GmbH devenind acţionar cu 96,5141%.
Actualitatea Rafo
- 2011 – În luna martie, Rafo a ieşit din procedura de reorganizare, după ce Curtea de Apel Braşov a decis menţinerea soluţiei Tribunalului Braşov de închidere a procedurii reorganizării judiciare a rafinăriei.
În urmă cu un an, Tribunalul Braşov a respins cererile de intrare în faliment, dispunând închiderea procedurii reorganizării judiciare a Rafo. Pe 8 martie, Curtea de Apel Braşov a respins cererea de suspendare a judecării recursului, a respins ca tardiv recursul declarat de creditorii Bivolaru Ion, Stancu Zamfir, Atanasiu Valentin George, Dumbravă Adrian, Zarna Ion, Stănică Iezeanu Dorin şi Șraier Victor Daniel şi a respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea Glencore Energy UK.
Petru DONE
.jpg)
.jpg)
Niciun comentariu: