Ploaia s-a abatut inca de dimineata peste orasul Tg. Ocna. Este tocmai ceea ce nu-si dorea echipa de arheologi de la Muzeul National de Istorie din Cluj Napoca.
“Ploua, nu ploua, ne vedem in Cimitirul bisericii cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si Elena”, imi spune cu o seara inainte arheologul expert Gheorghe Petrov. Protejati de prelate si de copacii din zona, cei trei arheologi, echipa de muncitori angajata de pe plan local, fotografi, cameramani lucrau de zor. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) a demarat, incepând cu 15 iulie 2013, o noua campanie de investigatii arheologice în orasul Târgu Ocna.
Actiunea, coordonata de prof. dr. Marius Oprea, director al Departamentului Investigatii Speciale al institutului, urmareste cautarea, identificarea si deshumarea pe cale arheologica a osemintelor fostilor detinuti politici, care au decedat în Penitenciarul-Spital de la Târgu Ocna. Conform surselor documentare existente si oferite de Directia Penitenciarelor, în penitenciarul-spital de la Târgu Ocna au murit, numai în perioada dintre anii 1950 si 1954, un numar de 54 de persoane condamnate pentru delicte politice, însa pâna în anul 1964 numarul detinutilor politici decedati in penitenciarul Tg. Ocna a fost mult mai mare, sunt primele informatii oferitede specialisti.
Primele oseminte ies la lumina
Discutia cu dr. Marius Oprea este intrerupta de arheologi. Au iesit la iveala mai multe oseminte. Colegul meu Nelu Bâsca devine agitat, isi face cu greu loc printre arheologi. Emotia ii cuprinde pe toti. Un arheolog vine cu un inel de bronz, gasit intre degetele unui schelet, altul aduce trei nasturi. Se lasa tacerea.
Discutia cu dr. Marius Oprea este intrerupta de arheologi. Au iesit la iveala mai multe oseminte. Colegul meu Nelu Bâsca devine agitat, isi face cu greu loc printre arheologi. Emotia ii cuprinde pe toti. Un arheolog vine cu un inel de bronz, gasit intre degetele unui schelet, altul aduce trei nasturi. Se lasa tacerea.
Privim. Oânta brusc, o amintire. “Am inceput aceasta activitate din iulie 2006, eu ii zic arheologie contemporana, la Sighet, in cimitirul Saracilor. Acolo am gasit, intr-o prima sesiune, opt schelete, ingropate fara cosciug, goi. La fel ca si la Tg. Ocna nu am gasit resturi de imbracaminte, nici alte artefacte. Dupa cercetarile arheologice, dupa studii comparative, si acolo, dar si la Tg. Ocna, este vorba de detinuti morti in acea perioada.
Prin aceste cercetari vrem sa ne recuperam memoria, sa facem lumina intr-o perioada trista a tarii, dar mai ales ne dorim sa aducem liniste familiilor si sa-i ingropam crestineste, dupa traditie pe cei morti in penitenciarele groazei si ingropati la gramada, fara cruce, fara slujba religioasa, ne spune coordonatorul sapaturilor arheologice, Marius Oprea. Greul abia incepe, urmeaza, pe baza informatiilor de la Directia de Penitenciare (vârsta, inaltimea, numarul lor), a analizelor medico-legale, se va putea spune macar cu aproximatie despre cine este vorba. Urmeaza apoi testele ADN, comparate cu probele prelevate de la rude, ale caror costuri sunt imense.
“Ma intrebati de ce, de ce dezgropam mortii. Vedeti dumneavoastra, descoperirea unui cadavru al unui detinut mort in penitenciar sau executat in penitenciar face mai mult decât un tratat de istorie sau decât o declaratie formala de condamnare a comunismului.”, ne-a mai spus directorul Marius Oprea.
Echipa de arheologi de la Cluj, a reluat sapaturile in locul stabilit inca din 2011, pe o portiune de teren unde nu au fost inmormântate alte persoane din parohie. La ora documentarii noastre, marti, 16 iulie, au fost descoperite patru schelete, incepând munca migaloasa de recuperare, de curatire, fotografiere, filmare, masurare, insemnare, specifica arheologului. Dupa incheierea tuturor cercetarilor, a formalitatilor legale, mortii sunt inhumati dupa rânduiala, acolo unde a fost posibil, chiar cu onoruri militare.
Gheorghe Baltatescu
Mai multe in
Niciun comentariu: