Liderii USL au negociat aseară, în biroul de la Senat al lui Crin Antonescu, viitorul proiect al Constituţiei, care va fi depus mâine în cadrul Forumului Constituţional. Amendamentele propuse de USL stabilesc prerogativele preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului, dar şi modul de alegere a conducerii CSM. De asemenea, au fost introduse două cazuri speciale când Parlamentul poate fi dizolvat.
Crin Antonescu a propus ca data alegerilor să fie între 1 aprilie şi 1 noiembrie, ceea ce ar devansa cu aproximativ o lună alegerile prezidenţiale din 2014.
În urma negocierilor, s-a stabilit că partidul care are cel mai mare număr de mandate face propunerea pentru postul de premier, iar preşedintele nu are dreptul să o refuze. Liberalii au dorit să introducă în Legea Fundamentale şi varianta „partidul sau alianţa”, dar la insistenţele preşedintelui executiv al PSD, Liviu Dragnea, s-a optat pentru varianta simplă cu „partidul”. Ulterior, cel nominalizat la funcţia de prim-ministru trebuie să realizeze o majoritate în Parlament.
La moţiunile de cenzură, Opoziţia vine cu propriul prim-ministru
În cazul moţiunilor de cenzură, acestea vor purta denumirea de moţiune de cenzură constructivă, cei din Opoziţie fiind obligaţi să vină în Parlament şi cu propunerea pentru funcţia de prim-ministru.
În cazul moţiunilor simple în care se cere demisia ministrului, aceasta se votează în plenul reunit şi, dacă se constată o majoritate, ministrul este demis.
Referendumul pentru demiterea preşedintelui
Referendumul pentru demiterea preşedintelui poate duce şi la dizolvarea Parlamentului, dacă se înregistrează la vot o majoritate de voturi împotriva propunerii de demitere.
Ponta şi Antonescu au discutat ca în viitoarea Constituţie să se prevadă ca Parlamentul să fie dizolvat dacă nu se poate realiza o majoritate în 30 de zile de la prima încercare de învestire a Guvernului.
În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate valori sau principii consituţionale.
Cum s-a tranşat problema reprezentării la Consiliul European
Premierul va reprezenta ţara la Consiliul European, cu excepţia cazurilor în care se discută probleme de securitate şi politică externă a Uniunii Europene.
Mandatul preşedinteluui revine la patru ani
Mandatele preşedintelui şi al Parlamentului vor fi de patru ani, iar preşedintele va purta titulatura de şef al statului. Liberalii au propus, prin Crin Antonescu ca alegerile să aibă loc în perioada 1 aprilie – 1 noiembrie, pentru a se evita organizarea alegerilor iarna. Parlamentul va fi bicameral , format din Camera Deputaţilor cu maxim 300 membri şi Senat, ca reprezentat al regiunilor. Cei din PNL ar dori ca votul pentru alegerea Parlamentului să fie pe liste.
De asemenea, s-a stabilit că Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune, iar Ordonanţele de Urgenţă vor trebui să vină în Parlament în maxim cinci zile pentru a fi discutate.
În cazul remanierilor guvernamentale, preşedintele nu va mai avea nicio posibilitate de respingere a celor propuşi, Parlamentul, prin comisiile de specialitate, urmând să dea un aviz persoanelor desemnate.
Mai multe in
Niciun comentariu: