» » » Cum a decedat sistemul de termoficare din Onesti


Firma de termoficare din Onesti, SC Termon CT SA, isi traieste ultimele clipe ale existentei sale, dupa ce s-a cerut demararea procedurii de insolventa si s-a trecut la concedieri colective. La ultima sedinta ordinara a Consiliului Local Onesti, s-a aprobat angajarea unui avocat care sa reprezinte firma Termon in procesul de insolventa, iar la sedinta extraordinara de saptamana aceasta s-a votat si programul de restructurare, prin care 37 de angajati vor fi concediati. Termon va mai pastra doar 7 angajati. In insolventa a intrat, cu cativa ani inainte, si fost firma de termoficare, SC Termon SRL Onesti, insa aceasta a fost inlocuita cu noul operator, SC Termon CT SA, iar sistemul centralizat de termoficare s-a pastrat. De data aceasta, nu o sa dispara doar operatorul, ci si actualul sistem centralizat de termoficare, bazat pe centrale de cartier. In locul centralelor de cartier, se vor achizitiona centrale de bloc sau centrale de scara, pe baza unui proiect initiat si promovat de primarul Laurentiu Neghina. Acesta a fost si unul dintre motivele pentru care actualul primar a fost cu vehementa criticat de catre unii onesteni, care au sustinut ca Neghina este cel care a distrus sistemul de termoficare din Onesti. Realitatea este cu totul alta: cel care a ucis sistemul de termoficare este fostul primar, Emil Lemnaru, iar actualul edil-sef a preluat, practic, un mort. Iar mortul era mort de ceva timp si incepuse sa puta, asa ca primarul Laurentiu Neghina s-a milostivit sa-i faca inmormantarea, eventual si vreun parastas.
Prima lovitura de gratie: debransarea institutiilor de la sistemul centralizat
Pentru ca un sistem centralizat de termoficare sa functioneze bine sunt necesare cateva conditii esentiale: pe o suprafata mica de teren, sa existe un mare numar de locuinte, in asa fel ca pretul rezultat sa fie convenabil. Nu poti sa incalzesti locuinte insirate pe zeci de kilometri, pentru simplul fapt ca apa, oricat de fierbinte ar pleca din centrala, ajunge rece la destinatie, din cauza pierderilor de pe traseul prea lung. Insa Onestiul se preta foarte bine pentru sistemul centralizat, pentru ca este un oras relativ nou, in care blocurile au fost construite pe o suprafata mica, in special de-a lungul celor doua bulevarde principale, Republicii si Oituz. Chiar si asa, s-a dovedit ca traseul de la centrala mare (de la Sucursala Electrocentrale Borzesti) si pana in oras este prea lung, iar pierderile au crescut tot timpul, mai ales ca s-a furat si tabla care invelea conductele prin care circula apa fierbinte. Ca urmare, fostul primar, Emil Lemnaru, a venit cu ideea sa se renunte la centrala mare si sa se construiasca mai multe centrale de cartier. Distanta pana la blocuri se scurta foarte mult, iar pierderile de energie termica pe conducte erau neglijabile. Ar fi fost bine asa, dar Lemnaru a aplicat o lovitura naprasnica sistemului centralizat: a deconectat toate institutiile de la Termon, de la scoli si gradinite, pana la muzeu, biblioteca si primarie. Toate aceste institutii au fost dotate cu centrale proprii si au devenit consumatori directi ai firmei de gaz, si nu ai furnizorului de energie termica, adica Termon CT SA. Fostul primar a motivat ca el vrea sa protejeze scolile si celelalte institutii, care ar fi avut de suferit daca ar fi ramas la Termon iar firma de termoficare ar fi fost oprita pe motiv ca nu si-a platit datoriile la furnizorul de gaz. In mod normal, primarul ar fi trebuit sa ia masuri prin care sa se asigure ca Termon nu va ajunge in situatia de a avea datorii la furnizori, adica sa se asigure ca firma de termoficare va functiona in permanenta si va asigura incalzirea institutiilor din oras.Masura luata de Lemnaru, privind debransarea institutiilor, a avut darul de a transmite si un semnal de neincredere fata de Termon, iar multi consumatori individuali au inceput sa se debranseze si ei. Insa efectul devastator pentru Termon a fost faptul ca, prin iesirea din sistem a institutiilor, a scazut dramatic productia de energie termica, avand ca urmare cresterea pretului de productie si a valorii facturilor primite de consumatori. Iar facturile prea mari au dus la alte debransari si s-a intrat, astfel, intr-un cerc vicios, pornind de la masura decisa de Emil Lemnaru.
Joaca de-a subventiile
Chiar daca pretul de productie a energiei termice a crescut ca urmare a scoaterii institutiilor din sistemul centralizat, situatia putea fi reglata prin intermediul subventiilor. Gurvernul si Consiliul local acordau anumite subventii, in asa fel incat populatia sa plateasca facturi acceptabile. In momentul in care pretul de cost a crescut, ca urmare a scaderii numarului de consumatori, primarul Emil Lemnaru trebuia sa mareasca si el subventiile, pentru a compensa diferenta de pret. Insa Lemnaru a refuzat si a aratat cu degetul catre guvernanti, care, intr-adevar, nu si-au achitat nici ei subventiile catre firma Termon. La un moment dat, guvernul avea restante de vreo 30 de miliarde de lei vechi catre firma de termoficare din Onesti. In final au ramas doar vreo 17 miliarde, pe care Termon nu le-a vazut nici pana in ziua de azi, iar sumele s-au raportat ca pierderi inregistrate de firma de termoficare. Nici primarul Lemnaru nu a acordat subventiile la nivelul la care s-a cerut, dar nici guvernantii nu si-au onorat obligatiile asumate, fapt care a insemnat inca o lovitura pentru firma de termoficare. In lipsa subventiilor, facturile au ramas la un nivel ridicat, iar debransarile s-au inmultit. Prin scaderea numarului de consumatori, productia de energie termica a ajuns la un nivel atat de scazut, incat nu mai era rentabil ca firma sa mai functioneze in perioada verii, cand oamenii aveau nevoie doar de apa calda, nu si de caldura. Insa consumatorii de buna credinta nu au acceptat ideea de a nu avea apa calda in  perioada verii, asa ca numarul debransarilor a crescut si mai mult.
Ultima lovitura: neacordarea fondurilor pentru investitii
Facturile uriase primite de locatari au avut drept cauza si pierderile din subsolurile blocurilor. De la centralele de cartier si pana la blocuri, au fost montate conducte noi, cu pierderi infime, insa la subsoluri erau aceleasi conducte vechi si neizolate, care au produs pierderi mari de energie termica. Daca acestea ar fi fost impartite la toti locatarii din bloc, nu s-ar fi simtit prea mult. Dar in contextul in care foarte multi locatari si-au achizitionat centrale de apartament, pierderile au fost impartite doar la cei cativa care au mai ramas in sistemul centralizat, iar acestia au inceput sa primeasca facturi colosale. Drept efect, au urmat alte si alte debransari. Totusi, exista o solutie: distributia pe orizontala a energiei termice. Pe casa scarii trebuia montata o conducta principala, de sus si pana jos, iar la fiecare etaj se racordau in mod individual apartamentele. In felul acesta se eliminau pierderile de la subsol, iar locatarii isi individualizau si consumurile, prin intermediul contorului propriu. In doar cateva blocuri s-au facut astfel de lucrari, iar locatarii de acolo au raportat ca au platit facturi la fel de mici ca si cei cu centrale de apartament. Insa primarul Emil Lemnaru nu a mai vrut sa aloce fonduri pentru continuarea lucrarilor. Ultima sansa a fost catre sfarsitul mandatului de primar al lui Emil Lemnaru, atunci cand s-a vandut la fier vechi centrala veche, de la SE Borzesti. In hotararea de consiliu care s-a aprobat cu acel prilej s-a specificat ca sumele incasate vor ajunge la Termon. Dar nu a fost asa: cele 110 miliarde de lei vechi provenite din valorificarea centralei mari nu au mai ajuns la Termon, pentru ca nu a vrut Lemnaru. Aceea a fost ultima sansa de a salva firma de termoficare din Onesti.
Coma profunda si costurile conectarii la aparate
Exista nenumarate cazuri de persoane aflate in stare vegetativa prelungita, care sunt mentinute in viata doar cu ajutorul aparatelor. Aceste persoane sunt ca si moarte, iar sansele de a iesi din coma sunt aproape zero. Extrem de rar se poate intampla ca cineva sa-si revina dupa ce a fost conectat la aparate ani de zile. Asa ca familia celui in coma trebuie sa ia, la un moment dat, decizia dureroasa de a-l deconecta de la aparate. Insa, daca pacientul are o asigurare medicala cu valoare financiara foarte mare, atunci spitalele sunt interesate sa-l tina cat mai mult conectat la aparate, pentru ca primesc bani buni de pe urma lui. Cam asta a fost situatia si cu firma de termoficare din Onesti, in momentul in care Laurentiu Neghina a devenit primar. Firma Termon se afla in coma, in stare vegetativa prelungita, si era conectata la aparatul financiar al Consiliului local. Numarul clientilor a ajuns atat de mic, incat primarul Neghina ar fi trebuit sa aloce sume uriase pentru a pastra pretul la un nivel acceptabil. Practic, in sistemul centralizat au ramas doar oamenii nevoiasi, cei care nu si-au permis sa-si cumpere centrala de apartament, insa acesti consumatori nu au nici cu ce sa-si plateasca facturile mari la Termon. Iar costurile conectarii pacientului numit Termon la aparatele financiare de mentinere in viata de la municipalitate ar fi fost colosale. Asa ca Neghina a luat decizia dureroasa de a-l deconecta de la aparate pe pacientul Termon, aflat in stare vegetativa prelungita.
Ipocrizia liberala si vendeta primarului
Masura luata de primarul Neghina a starnit critici dure din partea liberalilor onesteni, care au iesit la rampa cu o scrisorica trimisa pe la usile oamenilor. Dar liberalii au iesit la rampa si pe la niste posturi de televiziune. Spuneau ei ca sistemul centralizat poate fi salvat prin rebransarea institutiilor publice. Asta se putea face demult, nu acum, cand firma de termoficare a murit deja. Atunci cand Lemnaru a decis sa debranseze institutiile de la sistemul centralizat, atunci era bine ca liberalii sa umble cu scrisorele pe la usile oamenilor sau sa mearga pe la posturile de televiziune. Dar ei l-au luat pe Lemnaru in brate si l-au pupat prin toate dosurile, pentru niste firmituri primite, cum ar fi postul de viceprimar pe care l-a capatat liberalul Mihai Sova. O alta firmitura a fost chiar firma de termoficare: postul de administrator unic a fost daruit liberalului Mircea Cetean. Acesta a renuntat si la functia de consilier local, pe care o avea atunci, pentru a putea ocupa postul de administrator unic de la Termon. “Opriti distrugerea sistemului centralizat!”, asa isi incheiau liberalii scrisorica pe care au trimis-o acum onestenilor. E prea tarziu; sistemul este deja distrus. Eu, personal, ma asteptam ca liberalii sa aiba reactii dure atunci cand Lemnaru nu a mai vrut sa aloce pentru Termon cele 110 miliarde obtinute de la CET Borzesti. Doar consilierul liberal Ciprian Zarzu l-a interpelat pe Lemnaru, in sensul ca l-a intrebat de ce nu da la Termon suma de 110 miliarde. Lemnaru a raspuns ca nevoile orasului sunt multe si mari, iar liberalii au tacut malc. Atunci trebuia sa umble cu scrisorele sau pe la televiziuni, atunci trebuia sa strige in gura mare: “Opriti distrugerea sistemului centralizat!”. Nu au facut-o atunci, cand trebuia si cand puteau, pentru ca erau la putere, atat in legislativ, cat si in executiv, dar au facut-o acum, cand e prea tarziu si cand ei se afla in opozitie, iar pentru mine lucrul asta inseamna ipocrizie. In plus, liberalii au spus si multe baliverne: ziceau ei ca oamenii s-ar putea intoarce in sistemul centralizat, chiar daca si-au cumparat centrale de apartament. Asta s-o creada ei! Eu, de exemplu, care am fost nevoit sa-mi pun centrala, pentru ca ramasesem singurul din tot blocul, si am cheltuit, astfel, banii cu care trebuia sa fac o interventie pe inima, n-as fi de acord nici in ruptul capului sa revin la firma de termoficare. Ce sa fac, sa-mi vand centrala si tevile din apartament ca sa ma bransez din nou la firma de termoficare? Dar nici nu mai e posibil, pentru ca tevile de la Termon care treceau prin apartamente au fost taiate, la fel cum au fost taiate si conductele de la subsol. O alta aiureala a fost ideea liberala conform careia oamenii puteau sa-si pastreze si centrala de apartament, dar sa se branseze si la sistemul centralizat. Iarna sa primeasca energia termica de la firma de termoficare, iar vara de la centrala proprie. Asta e fabulatie curata!Insa, dintre toate opiniile exprimate de liberali, pe primarul Neghina l-a durut cel mai tare acuzatia ca a refuzat sa puna in aplicare o hotarare de consiliu. Asa ca i-a prins la interval pe liberali, la una dintre sedintele recente de consiliu, si i-a torpilat cu intrebari. Doua dintre intrebari le-a repetat cu insistenta: sa spuna ce hotarare de consiliu a incalcat si daca isi asuma scrisoarea trimisa onestenilor. Fostul viceprimar liberal, Mihai Sova, a fost atat de inghesuit la colt de intrebarile repetate ale lui Neghina, incat n-a mai rezistat si a parasit sedinta. Un alt liberal, Danut Oprea, s-a dezis de scrisoare, afirmand ca nu stie despre ce este vorba, iar Ciprian Zarzu a incercat niste raspunsuri ocolite. De fapt nu era vorba de o hotarare pe care ar fi incalcat-o primarul, ci doar de niste discutii care s-au purtat pe marginea unei hotarari. A fost luata in calcul bransarea unor institutii la Termon, pentru a micsora pretul gigacaloriei. Bransarea nu s-a mai facut, dar masura nici nu a fost inclusa in textul hotararii legate de pretul gigacaloriei.
Dreptatea liberalilor
Totusi, liberalii au avut si ei dreptate, insa intr-o alta privinta. E vorba de sansele de reusita ale noului proiect promovat de primarul Neghina, prin care urmeaza sa fie achizitionate centrale de bloc sau de scara, la care contributia Consiliului local este de 30 %. Centralele de bloc trebuie cumparate de asociatiile de proprietari, care trebuie sa contracteze credite bancare in acest sens. Insa decizia trebuie luata cu acordul a cel putin 90 % din totalul membrilor pe care ii are asociatia. Liberalii sunt convinsi ca acest lucru nu este posibil. La fel cred si eu, pentru simplul fapt ca, de la fiecare asociatie, cam 20 – 25 % dintre proprietari sunt plecati in strainatate si nu vad cum s-ar putea obtine acordul acestora. In plus, cam prin toate blocurile din oras exista multi proprietari care si-au montat centrale proprii. Nu prea cred ca acestia vor fi de acord sa gireze, prin votul lor, un  imprumut bancar din care ei sa nu aiba niciun beneficiu. Eu, unul, nu as fi de acord, pentru ca beneficiarii centralei de bloc mai primesc si de la primarie un sprijin de 30 % din valoarea acelei centrale, pe cand eu nu am primit 30 % din valoarea centralei mele, pentru care mi-am sacrificat banii pe care ii aveam pentru operatia pe inima. Mai mult, sunt convins ca nici conducerile asociatiilor de proprietari nu-si vor da interesul sa faca atatea demersuri, pentru un numar foarte mic de locatari (cei mai multi au deja centrale proprii). Asa ca scapa cine poate, iar proiectul lui Neghina va fi un mare fas. Asta e parerea mea.
Florin TANASE

About Unknown

Hi there!
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply

O.P. VIDEO