Sindicatul Rafinorul i-a solicitat prim-ministrului ca situația de la Rafo și de pe Platforma industrială Borzești să fie analizată în Guvern, după modelul altor întreprinderi. Premierul a fixat întâlnirea pe 6 martie
Petru DONE
Conducerea Sindicatului Rafinorul, din societatea Rafo Onești, i-a solicitat premierului Victor Ponta ca situația în care se află, în prezent, Platforma industrială Borzești să facă obiectul unei analize la nivelul Guvernului și al instituțiilor statului, identice cu analizele făcute la nivel național pentru alte grupuri industriale, cu efecte majore asupra componentei economice și sociale. Răspunsul premierului a fost promt și clar: se va întîlni cu sindicaliștii pe 6 martie, iar la întîlnire a invitat și reprezentanți ai acționariatului de la Rafo. Totul va avea loc la Ministerul Economiei. “În mod categoric – a opinat liderul Sindicatului Rafinorul, Ion Marian – Rafo, Platforma Industrială Borzești și municipiul Onești nu reprezintă un centru de interes în România, dar considerăm că acum, după mulți ani în care nimeni nu a dorit o analiză și implicare asupra zonei, ar fi momentul unei astfel de analize, dar și de intervenție și sprijin din partea factorilor guvernamentali și instituționali.”
Solicitarea sindicatului a fost însoțită de o scrisoare în care se face o scurtă prezentare a situației industriei oneștene și în care se arată care ar fi posibilitățile și efectele de relansare economică a platformei industriale. Construit în anii ’50 – ’60 ai secolului trecut, Combinatul Petrochimic Borzesti a fost dezvoltat până la finele anului 1980 pentru a funcționa într-o structură industrială integrată. În combinat funcționau o rafinărie, două uzine de cauciuc sintetic, polistiren și alte subproduse specifice, o uzină chimică, o uzină constructoare de utilaje și echipamente tehnologice și două termocentrale pentru asigurarea agentului termic și a energiei electrice. Până în 1989, Platforma Petrochimică asigura peste 50% din producția marfă a județului Bacău și oferea aproximativ 20.000 de locuri de muncă. După 1991, toate unitățile combinatului au devenit structuri juridice independente. Reorganizarea pe criterii de eficiență și piață a determinat oprirea unor fluxuri tehnologice.
Ce mai mișcă, astăzi, la Borzești
Unitățile industriale de pe platforma industrială au trecut sau trec, încă, prin diverse forme de insolvență sau reorganizare judiciară, altele funcționează la capacitate tehnologică redusă. Iată stadiul în care se află, așa cum apare în scrisoarea trimisă premierului Ponta:
- Uton Onești urmează procedura de insolvență, nu mai are activitate de producție, iar cei aproximativ 450 de salariați se află în șomaj tehnic;
- Carom Onești, uzina de cauciuc, și-a relansat producția de cauciuc și a repus în funcțiune și alte instalații, care asigură o parte din materiile prime necesare. Aici lucrează aproximativ 650 de salariați. Unitatea își poate dezvolta alte capacități de producție, dacă ar avea acces la materii prime din zonă și nu aduse din import sau de la distanțe mari din țară. Baza de noi materii prime este așteptată de la Rafo;
- Chimcomplex Borzești și-a dezvoltat capacitățile de producție pe anumite instalații, oprind total sau parțial producția pe altele. Uzina și-ar putea dezvolta producția dacă ar avea o nouă gamă de materii prime, provenite tot din Rafo. Acolo lucreaza aproximativ 650 de salariați;
- Termocentrala Borzești, unitate cu capital de stat (inițial au fost două complexuri energetice, dar unul a fost demolat complet), stă în așteptare și va fi repornită în funcție de necesarul de energie electrică solicitat de piață. Acolo mai sunt aproximativ 100 de salariați;
- Rafo a parcurs, în perioada 2004 – 2010, un program de reorganizare judiciară, timp în care și-a achitat toate datoriile comerciale și bugetare. Rafinăria este în staționare din aprilie 2008, dar are toate utilajele necesare fluxului tehnologic în conservare. Din vara anului 2008, acționarul majoritar și administrația au inițiat un proiect de modernizare-investiții, dar pentru care are nevoie de susținerea statului. Valoarea proiectului ajungea la 330 de milioane de euro, iar implementarea proiectului la 19 luni. Astfel, Indicele Nelson (care arată complexitatea instalațiilor, prelucrarea adâncă a țițeiului și semifabricatelor) ar crește de la aproximativ 9 la 14. Repornirea rafinăriei ar duce, însă, și la crearea celui mai puternic complex petrochimic integrat din estul Europei. Rafo ar prelucra trei milioane de tone de țiței anual, cu dezvoltarea activității la Compet și Oil Terminal și în alte unități prestatoare de servicii pe orizontală. Rafo nu va mai produce benzină comercială, ci doar materii prime pentru petrochimie. Pentru producția de motorină, cocs și sulf există piață suficientă.
- Carom Onești, uzina de cauciuc, și-a relansat producția de cauciuc și a repus în funcțiune și alte instalații, care asigură o parte din materiile prime necesare. Aici lucrează aproximativ 650 de salariați. Unitatea își poate dezvolta alte capacități de producție, dacă ar avea acces la materii prime din zonă și nu aduse din import sau de la distanțe mari din țară. Baza de noi materii prime este așteptată de la Rafo;
- Chimcomplex Borzești și-a dezvoltat capacitățile de producție pe anumite instalații, oprind total sau parțial producția pe altele. Uzina și-ar putea dezvolta producția dacă ar avea o nouă gamă de materii prime, provenite tot din Rafo. Acolo lucreaza aproximativ 650 de salariați;
- Termocentrala Borzești, unitate cu capital de stat (inițial au fost două complexuri energetice, dar unul a fost demolat complet), stă în așteptare și va fi repornită în funcție de necesarul de energie electrică solicitat de piață. Acolo mai sunt aproximativ 100 de salariați;
- Rafo a parcurs, în perioada 2004 – 2010, un program de reorganizare judiciară, timp în care și-a achitat toate datoriile comerciale și bugetare. Rafinăria este în staționare din aprilie 2008, dar are toate utilajele necesare fluxului tehnologic în conservare. Din vara anului 2008, acționarul majoritar și administrația au inițiat un proiect de modernizare-investiții, dar pentru care are nevoie de susținerea statului. Valoarea proiectului ajungea la 330 de milioane de euro, iar implementarea proiectului la 19 luni. Astfel, Indicele Nelson (care arată complexitatea instalațiilor, prelucrarea adâncă a țițeiului și semifabricatelor) ar crește de la aproximativ 9 la 14. Repornirea rafinăriei ar duce, însă, și la crearea celui mai puternic complex petrochimic integrat din estul Europei. Rafo ar prelucra trei milioane de tone de țiței anual, cu dezvoltarea activității la Compet și Oil Terminal și în alte unități prestatoare de servicii pe orizontală. Rafo nu va mai produce benzină comercială, ci doar materii prime pentru petrochimie. Pentru producția de motorină, cocs și sulf există piață suficientă.
Lanțul trofic tehnologic pe care l-ar întreține Rafo
Toate unitățile care ar beneficia ca urmare a dezvoltării Rafo pot realiza legături comerciale chiar dacă nu ar funcționa în structură integrată. Acestea ar fi Oltchim Râmnicu Vâlcea, inclusiv instalația de piroliză de la Arpechim, Chimcomplex – care și-ar dezvolta două noi instalații, Carom – care va prelua o cotă importantă de produse Rafo, marindu-și producția de cauciuc și alte tehnologii în baza cărora ar rezulta noi produse mult solicitate de piața internă și externă, Uton și Termocentrala. “Toate aspectele prezentate sumar – a spus Ion Marian – au facut obiectul unor studii și analize la nivelul unor mari specialiști, iar din analiza proiectului Rafo rezultă că unitatea va funcționa pe criterii de maximă eficiență, iar unitățile care vor lucra în colaborare cu Rafo, indiferent de forma juridică, vor avea profit. Practic, întreaga activitate economică și socială pe Platforma Borzești, inclusiv dezvoltarea și popularea municipiului Onești, s-ar realizat prin existența Rafo.”
Niciun comentariu: