» » Elevii de la „Emil Racoviţă” ameninţaţi cu exilul

În prezent, la patru unităţi şcolare din Oneşti, trei şcoli generale şi un colegiu, se efectuează lucrări de reabilitare a clădirilor şi chiar de revizie capitală. 

Dacă în cazul Şcolii „George Călinescu” şi a Colegiului „Gheorghe Asachi” problema desfăşurării procesului de învăţământ a fost rezolvată, aceste unităţi de învăţământ dispunând de câte două corpuri de clădire, în cazul şcolilor generale nr.7 şi „Emil Racoviţă”, situate în aceeaşi zonă a oraşului, lucrurile s-au complicat. De altfel, deja aproape 100 de elevi de la Şcoala nr.7 îşi desfăşoara activitatea la Şcoala „Emil Racoviţă”, iar alţi elevi ai aceleiaşi şcoli, aparţinând acum Grupului Şcolar Auto, au fost mutaţi la Şcoala „Ghiţă Mocanu”.
Numai că, de două luni au început lucrările de revizie capitală si a clădirii Şcolii „Emil Racoviţă”, chiar cu elevii în şcoală. Au fost montate termopane la ferestre, acum se lucrează la acoperişul clădirii pentru montarea unei şarpante, iar societatea Domiconst, care efectuează lucrarea, a solicitat probabil Primăriei, principalul ordonator de credite, încetarea activităţii în şcoală şi mutarea provizorie a copiilor la alte şcoli. Această perspectivă însă a declanşat nemulţumirea părinţilor care, de altfel, ne-au şi pus în temă cu noua situaţie în care se află.

Explicaţiile edilului şef
Contactat telefonic pentru a ne lămuri cum stau lucrurile, primarul Emil Lemnaru ne-a declarat: „Şcoala va intra, după 30 de ani, în reparaţie capitală, graţie compartimentului nostru de specialitate care a reuşit să atragă fonduri europene importante pentru mai multe şcoli din oraş. Evident, firma care execută lucrarea la Şcoala „Emil Racoviţă” va trebui să aibă front de lucru deschis, în aşa fel încât lucrările să se înscrie într-un termen de execuţie. De aceea, elevii vor trebui mutaţi în alte spaţii libere, cel mai probabil la Colegiul Tehnic „Petru Poni”, unde aceste spaţii există. Această şcoală va fi reabilitată complet, atât la exterior cât şi în interior. Vom schimba şi mobilierul, iar în final totul va fi ca nou. Trebuie să ştiţi că, pentru realizarea acestei lucrări, vor fi alocate fonduri şi din bugetul local. În ceea ce priveşte atenţionarea dumneavoastră privind nemulţumirea părinţilor, pot să vă spun că acestea ni se par doar nişte ifose nejustificate, având în vedere condiţiile pe care ne-am preocupat să le oferim elevilor noştri”.

Părerea conducerii şcolii
Lucrurile nu par să fie atât de simple, precum le vede primarul Lemnaru, atunci când ele sunt abordate de la catedră sau din poziţia unui conducător al unităţii de învăţământ, oricât de generoasă ar fi această ofertă de reabilitare a şcolii. În prezent, Şcoala „Emil Racoviţă” are 370 de elevi la care se mai adaugă şi cei 100 veniţi de la Şcoala nr.7.
Despre cum ar putea fi realizată o mutare a acestora, ne-a dat explicaţii directorul şcolii, profesor Aurora Sohodoleanu: „Vestea mutării m-a luat prin surprindere. Eu chiar lucram la un program în două schimburi ca să pot elibera complet etajul doi pentru constructor. Nu ştiu ce să mă fac, pentru că ţin la aceşti copii şi mă interesează în ce condiţii îşi desfăşoară ei activitatea şcolară. Mulţi elevi sunt de condiţie modestă, iar deplasarea lor zilnică la Colegiul „Petru Poni” ar presupune un efort financiar suplimentar. Ştiu că nici nu poate fi vorba de asigurarea unui transport gratuit. Ce mă îngrijorează însă cel mai mult, este siguranţa acestor copii. Imaginaţi-vă un grup de 500 de elevi care se duc dintr-o parte în alta a oraşului, iar printre ei sunt şi copii din clasele primare. Din punctul meu de vedere este inuman ce se întâmplă. Am discutat acest lucru şi în Consiliul de Administraţie şi toată lumea a respins această perspectivă a mutării. Deja mulţi părinţi ne-au atenţionat că îşi vor retrage elevii de la şcoala noastră”.
Aşadar, soluţia ar fi la Colegiul „Petru Poni”, numai că aici sălile de clase sunt mici şi goale. Nu există table şi, evident, nici mobilier. Cândva aceste spaţii făceau parte din internatul liceului. Ar trebui deci mutate si băncile şi catedrele, care sunt vechi, grele si masive. Ar mai fi loc pentru două clase de gimnaziu la şcoala „Ştefan cel Mare”, fostă nr.9, dar cursurile ar trebui să se desfăşoare aici după ora 14. „Am sperat că vor fi terminate lucrările la Şcoala nr.7, dar constat acum că ele stagnează. Credeam că ne vom putea muta acolo, lucru care nu ar fi creat atâtea probleme”, ne-a mai precizat directorul şcolii.
Pe de altă parte însă, consilierul local, Ciprian Zarzu, care este şi preşedintele Consiliului Reprezentativ al Părinţilor din şcoală, s-a arătat surprins de întorsătura pe care au luat-o lucrurile, deoarece domnia sa convenise anterior, atât cu constructorul cât şi cu edilul şef, ca elevii să rămână în şcoală până la finele lunii aprilie când ar fi fost gata Şcoala nr.7 şi elevii s-ar fi putut muta acolo. Se pare însă că lucrările stagnează din cauza caloriferelor, care nu au putut fi achiziţionate din cauză că nu au fost prevăzute în fonduri şi pentru reabilitarea termică. De fapt, şi la Şcoala „Emil Racoviţă” centrala termică proprie a cedat, acum agentul termic fiind furnizat de Societatea Termon.

Decizie finală
Pe data de 13 ianuarie, în chiar ziua când ne-am interesat de soarta acestor copii, în urma unei întrevederi între primarul Emil Lemnaru şi directorul Şcolii „Emil Racoviţă”, s-a stabilit irevocabil ca, începând cu 7 februarie, elevii de la această şcoală să îşi continue studiile la Colegiul „Petru Poni”, până atunci, primăria va procura numărul de table necesare şi va muta şi mobilierul. „Prin această decizie, consider că primarul Emil Lemnaru şi-a luat o mare responsabilitate, pentru că sunt o serie întreagă de aspecte morale cât şi legislative care par să fie ignorate. În opinia mea, cred că ar trebui consultat şi inspectoratul şcolar”, ne-a mai spus Ciprian Zarzu.
Alex TOMA

About Unknown

Hi there!
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply

O.P. VIDEO