Răpirea celor trei jurnaliști români în Irak a focalizat, mai mult ca oricând, atenția opiniei publice asupra arabilor stabiliți în România și asupra Orientului Mijlociu.
Veniți la studii înainte de Revoluție și stabiliți aici, arabii au găsit în România de tranziție un adevărat el dorado, în care și-au putut acumula, peste noapte, averi impresionante. Unii prin muncă cinstită, alții la limita legii și dincolo de aceasta. Unii și-au câștigat respectul, alții disprețul.
În anii ‘80, România comunistă devenise un real paradis pentru tinerii din ţările arabe care voiau să facă o facultate. Marile centre universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara sau Craiova erau luate cu asalt de tineri din Irak, Siria, Liban sau Iordania, după cum rezultă din registrele matricole ale vremii.
Neoficial, prin România au trecut, din 1980 până la începutul anilor ‘90, aproape o jumătate de milion de studenţi arabi.
O explicaţie a acestui fapt poate fi găsită în relaţiile privilegiate pe care le avea Ceauşescu cu Orientul Mijlociu. Studenţii arabi contribuiau la bunele relaţii externe, constituind o importantă sursă de valută pentru statul român.
Cei mai mulţi ajungeau să studieze în ţara noastră pe baza unor burse oferite de statele lor de origine, pentru a obţine o licenţă de medic sau de inginer.
Neoficial, prin România au trecut, din 1980 până la începutul anilor ‘90, aproape o jumătate de milion de studenţi arabi.
O explicaţie a acestui fapt poate fi găsită în relaţiile privilegiate pe care le avea Ceauşescu cu Orientul Mijlociu. Studenţii arabi contribuiau la bunele relaţii externe, constituind o importantă sursă de valută pentru statul român.
Cei mai mulţi ajungeau să studieze în ţara noastră pe baza unor burse oferite de statele lor de origine, pentru a obţine o licenţă de medic sau de inginer.
Studenți puțini, mulți afaceriști
Lucrurile s-au schimbat după Revoluţie, în ultimii ani înregistrându-se o scădere drastică a numărului studenţilor arabi.
Mulţi dintre studenţii arabi s-au căsătorit cu românce şi s-au stabilit în România, un exemplu fiind chiar Omar Hayssam. Alţii au revenit aici după 1989, decişi să profite de noua conjunctură a tranziţiei politico-economice.
Mulţi dintre studenţii arabi s-au căsătorit cu românce şi s-au stabilit în România, un exemplu fiind chiar Omar Hayssam. Alţii au revenit aici după 1989, decişi să profite de noua conjunctură a tranziţiei politico-economice.
Afaceri sub „umbrela" fostei Securități
Alte motive pentru care arabii au ales să se stabilească în România au avut la baza fie continuarea vechilor relaţii de afaceri derulate până în 1989 cu Departamentul de Comerţ Exterior al regimului Ceauşescu, fie legăturile cu membrii fostei Securităţi. De exemplu, Mohamed Farzat - unchiul lui Omar Hayssam - a fost deconspirat în 1988 ca ofiţer al Serviciilor de Informaţii Siriene.
Cu ajutorul unei firme siriene, Farzat exporta tractoare româneşti în ţara sa de origine prin ICE Dunarea, firma aparţinând fostei Securităţi. După cum presa a relatat în repetate rânduri, de aceste afaceri nu era străin nici liderul PUR Dan Voiculescu, prin firma Crescent.
Cozmin Guşă, preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională, susţine că unii arabi mai colaborează şi astăzi cu serviciile secrete româneşti pentru a face bani negri destinaţi ţărilor arabe şi chiar finanţării organizaţiilor islamice teroriste, fapt relevat şi de raportul SRI pe anul 2003.
Irakienii, liderii investitorilor arabi interesaţi să-şi plaseze banii în imobiliare şi comerţ.
Un sector preferat de oamenii de afaceri arabi este cel imobiliar. „Pot confirma ca o parte a investiţiilor imobiliare mari - terenuri, imobile de lux - sunt făcute de cetăţeni arabi.
(...) Începând din acest an vom avea la dispoziţie o monitorizare clară a pieţei imobiliare şi vom putea vedea clar cine si cât investeşte", a declarat Liviu Ureche, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare. Analistul imobiliar Radu Zilisteanu susţine că arabii sunt jucători importanţi pe piaţă, dar de regulă acţionează prin interpusi.
„E foarte greu să afli cine este iniţiatorul sau beneficiarul tranzacţiei. Cum cetăţenii străini nu au voie să cumpere terenuri, se cumpără în numele unei firme şi nu prea stă nimeni să vadă cine sunt asociaţii acesteia", explica specialistul. Surse demne de încredere susţin că una din 10-15 achiziţii imobiliare importante are în spate un arab.
Investitorii arabi s-au profilat şi pe alte zone atractive ale economiei româneşti, cum este cea a turismului (hoteluri sau agenţii de turism), alimentaţiei (producţie sau restaurante şi fast-food-uri), alcoolului şi cafelei.
Cu ajutorul unei firme siriene, Farzat exporta tractoare româneşti în ţara sa de origine prin ICE Dunarea, firma aparţinând fostei Securităţi. După cum presa a relatat în repetate rânduri, de aceste afaceri nu era străin nici liderul PUR Dan Voiculescu, prin firma Crescent.
Cozmin Guşă, preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională, susţine că unii arabi mai colaborează şi astăzi cu serviciile secrete româneşti pentru a face bani negri destinaţi ţărilor arabe şi chiar finanţării organizaţiilor islamice teroriste, fapt relevat şi de raportul SRI pe anul 2003.
Irakienii, liderii investitorilor arabi interesaţi să-şi plaseze banii în imobiliare şi comerţ.
Un sector preferat de oamenii de afaceri arabi este cel imobiliar. „Pot confirma ca o parte a investiţiilor imobiliare mari - terenuri, imobile de lux - sunt făcute de cetăţeni arabi.
(...) Începând din acest an vom avea la dispoziţie o monitorizare clară a pieţei imobiliare şi vom putea vedea clar cine si cât investeşte", a declarat Liviu Ureche, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare. Analistul imobiliar Radu Zilisteanu susţine că arabii sunt jucători importanţi pe piaţă, dar de regulă acţionează prin interpusi.
„E foarte greu să afli cine este iniţiatorul sau beneficiarul tranzacţiei. Cum cetăţenii străini nu au voie să cumpere terenuri, se cumpără în numele unei firme şi nu prea stă nimeni să vadă cine sunt asociaţii acesteia", explica specialistul. Surse demne de încredere susţin că una din 10-15 achiziţii imobiliare importante are în spate un arab.
Investitorii arabi s-au profilat şi pe alte zone atractive ale economiei româneşti, cum este cea a turismului (hoteluri sau agenţii de turism), alimentaţiei (producţie sau restaurante şi fast-food-uri), alcoolului şi cafelei.
Detalii in ATAC
Niciun comentariu: