Afaceristul român Aurel Frățilă, logodnicul Biancăi Brad, cu care are un copil, a fost arestat vineri la București sub acuzaţia că a încălcat legislația americană privind exportul de componente militare către Iran, țară supusă sancțiunilor internaționale. Aurel Frățilă spune pe site-ul firmei sale că pentru el nici măcar cerul nu este limitat.
Conform documentelor obținute de RISE Project de la Curtea de Justiție din San Diego, California, arată că iranianul Jamshid Ghassemi, general de aviație, și omul de afaceri român Aurel Frățilă au încercat să exporte componentele militare, între care accelerometre pentru sisteme de navigație aeriană, fără să aibă licență de la autoritățile americane. Practic, Frățilă și Ghassemi au vrut să exporte ilegal tehnologie militară americană spre Iran via România.
Exporturi disimulate
Documentele americane arată că, pe 20 septembrie 2006, Frățilă i-a trimis instrucțiuni pe email unui individ aflat în Statele Unite pentru a trimite 12 accelerometre.
Autoritățile americane descriu în acest document cum au pus la cale Frățilă si generalul iranian traficul ilegal de tehnologie militară pentru Iran la o adresă din București prin UPS, un serviciu de poștă american. O zi mai tărziu, Frățilă și Ghassemi au transferat 70 de mii de dolari de la o filială a băncii ING din București către o bancă din San Diego, California.
Generalul iranian a fost arestat în noiembrie 2006, în Thailanda, la cererea autorităților americane. La scurt timp după arestarea iranianului, anchetatorii americani au cerut și autorităților române să-l aresteze pe Aurel Frățilă. Curtea de Apel București a respins însă cererea de arestare.
Tot în noiembrie 2006, procurorii români au început urmărirea penală împotriva unei firme controlate de Aurel Frățilă¬-A.P.S. Trading Serv SRL- pentru săvârșirea “infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional”. Doi ani mai târziu, în iunie 2008, procurorii români au extins urmărirea penală pentru o altă infracțiune: ¬ nerespectarea dispozițiilor legale privind operațiunile de import sau export. În ianuarie 2011, procurorii au scos firma de sub urmărirea penală pentru ambele capete de acuzare.
Firma APS Trading Serv a fost fondată, în 1997, de suedezul Ulf Axel Pettersson (65,3%) și de Aurel Frățilă (34,7%). Ulf Pettersson, în vârstă de 63 de ani, locuiește astăzi într¬-un orășel elvețian, dar este proprietarul companiei suedeze EMTC Aviation AB ¬care distribuie componente pentru avioane și elicoptere.
Suedezul s-a retras din afacerea românească în data de 31 ianuarie 2006, cesionând participația către Aurel Frățilă cu zece luni înainte ca procurorii români să înceapă urmărirea penală împotriva firmei.
Alte afaceri controversate
APS Trading Serv a avut relații comerciale cu o societate irlandeză, Mac Aviation Limited, condamnată în SUA tot pentru livrarea de echipamente militare Iranului. Mac Aviation a declanșat, în 2011, la Tribunalul București, un proces comercial împotriva APS Trading Serv, considerând că firma controlată de Aurel Frățilă a rămas datoare în urma unor tranzacții.
MAC Aviation a acționat în instanță firma lui Frățilă
Mac Aviation și patronii săi, Thomas MgGuinn și Sean MgGuinn, au fost sancționați, în 2009, de justiția americană cu confiscarea tuturor sumelor obținute din relația comercială cu Iranul. Tranzacțiile făcute de Mac Aviation, pentru care au fost și fost sancționați de SUA, au vizat în special achiziționarea de motoare și componente de avioane Rolls Royce pentru care s-au plătit câteva milioane de dolari. În acte, acesteau ajungeau în țări precum Malaezia (unde șefii Mac Aviation aveau legături cu ministrul Apărării) sau România. De aici destinația finală era însă Iranul.
Conexiunile lui Frățilă
Aurel Frățilă are 42 de ani şi este fost inginer la o escadrilă de aviaţie din cadrul Ministerul Apărării. În 1997, după ce s-a retras din MApN, Frăţilă s-a implicat la București în mai multe afaceri legate de industria aviatică- cu cartierul general chiar în locuința sa, situată pe strada Nicolae Constantinescu din Capitală. De aproape zece ani, Aurel Frățilă este partener cu afaceristul Octavian Dumitru Nicolau, prieten cu Marcel Opriș, șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Frățilă și Nicolau dețin câte 48% din firma Tibet Trading, înființată în 2002. Firma figurează în prezent că având activitatea suspendată.
Camelia Opriș, soția directorului STS, Marcel Opriș, a fost angajată, între 2009 și 2011, la firmele lui Octavian Nicolau, un abonat la contractele STS, după cum relata Jurnalul Național în 2011 Una din firmele familiei a câștigat 51 de contracte de la STS, în valoare de peste 7 milioane de euro. Marcel Opriș nu a negat atunci că soția sa lucrează la firmele familiei Nicolau și că îl cunoaște bine pe afacerist, dar a susținut că nu există nici un conflict de interese.
Amenda ING Bank
Frățilă a folosit un cont de la ING România pentru a vira cei 70 de mii de dolari din afacerea accelerometrelor pentru Iran. Bănci din grupul financiar ING au mai fost însă folosite pentru tranzacții financiare ilegale legate de exporturi de tehnică militară. În 2012, grupul ING a fost obligat să plătească o amendă de 619 milioane de dolari ca să scape de acuzațiile Trezoreriei SUA că ar fi falsificat documente privind mai multe tranzacții ca să ocolească sancțiunile impuse de Statele Unite împotriva unor state precum Iran și Cuba.
Pe lista tranzacțiilor incriminate se afla și o operațiune derulată prin sucursala ING Bank București, care a fost dejucată chiar de către un angajat al băncii. În noiembrie 2003, Banca iraniană Tejarat a emis o scrisoare de credit în valoare de 1,55 milioane de dolari în numele Iran Air pentru a finanța achiziția unui motor de aeronavă de la o companie de trading românească. Cum motorul era de origine americană, banca iraniană a modificat scrisoarea de credit, schimbând atât descrierea mărfurilor ca să ascundă originea lor, cât și destinația lor finală (în loc de Teheran a fost trecută Germania). Cu toate acestea, ING a încercat să transfere banii în SUA, dar banca corespondentă americană a sesizat discrepanțele din scrisoarea de credit, refuzând să plătească mai departe exportatorului.
Niciun comentariu: