27 de deputaţi şi 14 senatori au părăsit Legislativul în ultimul an, dar în colegiile lor nu s-au mai organizat alegeri parţiale.
Peste trei milioane de cetăţeni au rămas nereprezentanţi în Parlament, după ce senatorii şi deputaţii pe care i-au ales au renunţat la mandate, fără a se organiza alegeri parţiale, este concluzia unui studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Până în prezent, au rămas vacante locurile în 41 de colegii - 27 la Camera Deputaţilor şi 14 la Senat. Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
Parlamentarii au părăsit Legislativul fie pentru a ocupa poziţii în alte instituţii ale statului - cum ar fi Curtea de Conturi sau CNVM, fie pentru că au fost aleşi în administraţia locală. O parte au demisionat din motive personale, alţii au fost condamnaţi la închisoare.
Până în prezent, au rămas vacante locurile în 41 de colegii - 27 la Camera Deputaţilor şi 14 la Senat. Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
Parlamentarii au părăsit Legislativul fie pentru a ocupa poziţii în alte instituţii ale statului - cum ar fi Curtea de Conturi sau CNVM, fie pentru că au fost aleşi în administraţia locală. O parte au demisionat din motive personale, alţii au fost condamnaţi la închisoare.
Justificările autorităţilor
Primul caz din România în care nu s-au organizat alegeri după vacantarea unui loc în Parlament s-a înregistrat la începutul anului 2011, când Liana Dumitrescu, reprezentanta Asociaţiei Macedonenilor, a decedat. Autorităţile au invocat faptul că nu pot organiza alegeri la nivelul întregii ţări, aşa cum prevede legea pentru minorităţi, în cazul unui singur mandat.
Fenomenul a luat amploare în toamna anului trecut. Deputatul UDMR Zoltan Palfi a murit în 28 august 2011, dar Guvernul nu a organizat alegeri parţiale. Şi aceasta cu toate că legea exceptează de la organizarea de alegeri parţiale doar cazurile care se petrec cu mai puţin de şase luni înainte de alegerile la termen. Mandatul actualului Parlament expiră în decembrie 2012, dar la vremea respectivă, liderii Uniunii au cerut coaliţiei majoritate din care făceau parte să nu organizeze alegeri. UDMR câştigase acel colegiu din Cluj la redistribuire, or, la alegerile parţiale, acest principiu nu se mai aplică, în Parlament intrând primul clasat.
Primul caz din România în care nu s-au organizat alegeri după vacantarea unui loc în Parlament s-a înregistrat la începutul anului 2011, când Liana Dumitrescu, reprezentanta Asociaţiei Macedonenilor, a decedat. Autorităţile au invocat faptul că nu pot organiza alegeri la nivelul întregii ţări, aşa cum prevede legea pentru minorităţi, în cazul unui singur mandat.
Fenomenul a luat amploare în toamna anului trecut. Deputatul UDMR Zoltan Palfi a murit în 28 august 2011, dar Guvernul nu a organizat alegeri parţiale. Şi aceasta cu toate că legea exceptează de la organizarea de alegeri parţiale doar cazurile care se petrec cu mai puţin de şase luni înainte de alegerile la termen. Mandatul actualului Parlament expiră în decembrie 2012, dar la vremea respectivă, liderii Uniunii au cerut coaliţiei majoritate din care făceau parte să nu organizeze alegeri. UDMR câştigase acel colegiu din Cluj la redistribuire, or, la alegerile parţiale, acest principiu nu se mai aplică, în Parlament intrând primul clasat.
Mai multe pe ADEVARUL
Niciun comentariu: