Înalta Curte de Casaţie şi Justişie (ICCJ) a dat, miercuri, publicităţii motivarea deciziei prin care senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat, de către un complet de trei judecători, la cinci ani de închisoare cu executare.
În documentul citat, instanţa reia sumar rechizitoriul procurorilor în care sunt detaliate faptele fiecăruia dintre inculpaţii din acest dosar, respectiv senatorul Cătăli Vociu (ce s-a autosuspendata din PSD-n.r.), judecătorul Florin Costiniu - fost şef al Secţiei ccivile a ICCJ - şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic.
În ceea ce-i priveşte pe omul de afaceri Costel Căşuneanu şi fostul preşedinte al Secţiei Civile a ICCJ, Florin Costiniu, "Înalta Curte apreciază, raportat la poziţia procesuală a celui dintâi, respectiv la contribuţia efectivă a celui de-al doilea la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă reţinută în sarcina inculpatului Voicu Cătălin , că pronunţarea faţă de aceştia a condamnării în condiţiile art.861 Cod penal referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere constituie un avertisment pentru ei şi chiar fără executarea pedepsei, nu vor mai săvârşi infracţiuni".
Aşa cum s-a arătat în cele ce preced, notază judecătorii instanţei supreme, "este de necontestat faptul că infracţiunea de cumpărare de influenţă pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Căşuneanu Costel, respectiv infracţiunea de complicitate la trafic de influenţă, pentru care a fost deferit justiţiei inculpatul Costiniu Florin, sunt infracţiuni grave, de natură a afecta încrederea cetăţenilor oneşti în actul de justiţie, a insufla opiniei publice falsa impresie că anumite persoane sunt mai presus de lege şi oricând pot face demersuri juridice în orice sens doresc".
De asemenea, mai arată ICCJ, este adevărat faptul că gradul de pericol social concret al faptei comise, este unul din criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal ce trebuie avute în vedere de instanţa de judecată la individualizarea pedepsei.
"Dar, tot atât de adevărat este faptul că şi persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală sunt prevăzute de textul de lege sus-menţionat ca şi criterii de individualizare a sancţiunii şi de care instanţa nu poate face abstracţie la stabilirea cuantumului pedepsei aplicate persoanei găsite vinovate de săvârşirea unei infracţiuni şi a modalităţii de executare a acesteia", arată judecătorii.
În ce-l priveşte pe Costel Căşuneanu ICCJ a constatat că, "deşi nu se poate reţine apărarea acestuia că nu a comis infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, este singurul dintre inculpaţi care a cooperat cu organele judiciare în sensul că, prin declaraţiile complete pe care le-a dat în cursul urmăririi penale, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală şi în faza cercetării judecătoreşti atât cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, cât şi ulterior în prezenta cauză, a contribuit la aflarea adevărului şi la justa soluţionare a cauzei".
"Astfel, în declaraţia dată în fata judecătorului în 9 aprilie 2010, cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă făcută de Parchet, Căşuneanu a relatat aspecte privitoare la o convorbire telefonică purtată în 12 octombrie 2009 cu Voicu, despre care organul de urmărire penală nu avea cunoştinţă la momentul respectiv şi care la finalizarea cercetărilor a fost reţinută ca unul din mijloacele de probă pe care s-a fundamentat trimiterea în judecată a sa şi a celorlalţi inculpaţi", notează instanţa.
De asemenea, mai notează judecătorii, Căşuneanu este singurul care în cursul cercetării judecătoreşti, cu ocazia ascultării în şedinţă publică a înregistrărilor convorbirilor telefonice menţionate în rechizitoriu, "a recunoscut că în discuţiile telefonice, atunci când se referea la dosar, inculpatul Voicu Cătălin folosea un limbaj disimulat şi a explicat semnificaţia reală a cuvintelor folosite de acesta".
"Astfel, inculpatul susţine că atunci când Voicu Cătălin folosea expresii de genul «procedură medicală», «tratament» se referea la dosarul nr.3360/2/2009, expresia «Direcţia Naţională de Sănătate Publică», însemna Direcţia Naţională Anticorupţie, expresiile «doamna doctor» şi cele «două doamne adjuncte», se refereau la judecătorii care au compus completul de judecată învestit cu soluţionarea dosarului sus-menţionat", se mai arată în actul instanţei.
Nu lipsită de relevanţă, arată magistraţii, este împrejurarea că, niciodată, Căşuneanu nu l-a sunat pe Voicu pentru a se interesa de dosar. "De fiecare dată, cel care a avut iniţiativa de a-l contacta telefonic pe inculpatul Căşuneanu Costel şi de a-l ţine la curent cu evoluţia dosarului în care recurentă era societatea PA&CO International a fost inculpatul Voicu Cătălin".
Instanţa respinge susţinerea procurorilor anticorupţie în sensul că în cursul urmăririi penale Căşuneanu şi-a exercitat abuziv dreptul la apărare faţă de împrejurarea că prima declaraţia a dat-o abia la data de 28 aprilie 2010 cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.
ICCJ notează că dreptul la tăcere de care a uzat omul de afaceri la debutul cercetărilor este expres reglementat în normele legale în vigoare şi nu poate fi interpretat ca un abuz sau refuz al acestuia de a coopera cu organul de urmărire penală.
La data de 1 iunie 2012, senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat de instanţa supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie în care a fost trimis în judecată alături de fostul judecător Florin Costiniu şi de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, decizia nefiind definitivă.
Cătălin Voicu a fost condamnat la două pedepse de trafic de influenţă, respectiv la patru şi cinci ani de închisoare, iar pentru fals în înscrisuri a primit o pedeapsă de un an şi două luni de închisoare, el urmând să execute pedepasa cea mai mare, adică cinci ani.
Instanţa supremă a precizat că se deduce din pedeapsa de cinci ani perioada de arest preventiv executată de Voicu, din 30 martie 2012 până în 18 iulie 2011.
Decizia completului de trei judecători al instanţei supreme a fost contestată la completul de cinci judecători al ICCJ, care va decide definitiv în acest proces.
Senatorul Cătălin Voicu, judecătorul Florin Costiniu şi oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală a ICCJ, este judecat pentru complicitate la trafic de influenţă, Costel Căşuneanu, asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, pentru cumpărare de influenţă, iar Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupţie, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie. Aceştia au fost şi ei arestaţi preventiv, dar în 13 aprilie 2010 au fost puşi în libertate.
Procurorii afirmă că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.
De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.
Locic a primit o pedeapsă de patru ani de detenţie cu executare pentru trafic de influenţă, în timp ce Costiniu a primit trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, având termen de încercare de şase ani. Tot o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei a primit şi omul de afaceri Căşuneanu, respectiv patru ani, având un termen de încercare de şapte ani.
Niciun comentariu: