Fondurile europene pe agricultura, disponibile, dar greu de atras

Fermieri, primari, reprezentanti ai bancilor si autoritatilor locale s-au reunit vineri la sediul Directiei pentru Agricultura Bacau, la Conferinta judeteana de informare privind accesarea fondurilor europene. Dincolo de informare, întâlnirea fost un bun prilej pentru ca fermierii si micii întreprinzatori sa îsi prezinte problemele, în speranta ca autoritatile prezente vor face un pas pentru a-i ajuta.
Conferinta a fost parte a campaniei nationale organizate de Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP). „În cadrul campaniei am desfasurat zece întâlniri directe cu potentialii beneficiari ai acestor masuri. În total, am promovat instrumentele financiare pe care Uniunea Europeana le pune la dispozitie pentru implementarea Politicii Agricole Comune unui grup format din peste 250 de persoane”, a explicat Codrina Pascaru, director adjunct OJPDRP Bacau.

Absorbtie redusa de fonduri, probleme pentru fermieri

Potrivit statisticilor, la finele anului 2010, gradul de absorbtie a fondurilor europene era de doar 17,2 la suta. În plus, dupa cum s-a argumentat, fermierii bacauani aplica cu preponderenta pentru anumite masuri, în detrimentul altora. „Pe masura 121, dezvoltarea exploatatiilor agricole, numarul de proiecte este dublu fata de fondurile disponibile. La anumite masuri trebuie alocati bani mai multi daca exista cerere. Proiectele depuse sunt de buna calitate, o alta problema este asigurarea cofinantarii. Agentii economici nu au reusit sa obtina banii pentru ca nu au avut partea lor. Din pacate, nici sistemul privat, în speta bancile, nu au sprijinit demersul fermierilor”, a explicat Ioan Chiriac, directorul Directiei pentru Agricultura Bacau. Acesta a adaugat ca activitatea agricola este rentabila, dovada faptul ca anul trecut agricultorii nu au avut credite restante la banci.

Paradoxuri legislative

Pe aceeasi linie, vicepresedintele Consiliului Judetean, Dumitru Braneanu (PSD), a argumentat ca pe anumite masuri sunt aprobate prea putine proiecte. „Din cele 60 de proiecte depuse pe masura 3.2.2. au fost aprobate doar zece la suta. De ce nu mai multe? De ce nu se iau bani de la Banca Mondiala? De ce nu se iau granturi? Mai este apoi paradoxul TVA-ului. Comunitatile locale nu au finantarea necesara pentru a suporta TVA-ul aferent unui proiect. Se împrumuta la banca, dar trebuie sa plateasca dobânzi, asa ca nu mai are nici o importanta ca TVA-ul se returneaza de la stat. Mai exista apoi si un paradox de management. Se aproba proiecte pe masura 125, pentru modernizarea drumurilor forestiere. Se fac acolo drumuri, dar pâna la padure, omul nu are drum asfaltat în sat. Cum e posibil?”, au fost doar câteva dintre chestiunile ridicate de Braneanu. Si reprezentantul Asociatiei Judetene a Producatorilor Agricoli, Daniel Ciobanu, a explicat ca „avem nevoie de un ghid al solicitantului simplificat, iar raspunsul sa vina mai repede dupa ce s-a depus proiectul”. Prefectul judetului, Constantin Scripat, prezent la întâlnire, a promis ca va duce toate plângerile producatorilor la Ministerul Agriculturii.

Munca sisifica

Primarul din Hemeius, Constantin Mihaila, a explicat cum se pot pierde bani pe munca de consultanta, fara a ajunge la etapa depunerii proiectului. „Am scris un proiect pe masura 125 anul trecut, în sesiunea a doua. În perioada premergatoare depunerii s-a schimbat ghidul solicitantului si am fost nevoiti sa refacem documentatia. Apoi s-a schimbat data de depunere a proiectelor. Cu o zi înainte de deschiderea sesiunii am aflat ca s-a amânat pentru decembrie, iar apoi pentru ianuarie. Între timp, ghidul s-a modificat din nou. Exista ezitare la minister. Nu reusim sa atragem aceste fonduri care sunt necesare pentru comunitatile noastre”, a explicat edilul. În total, doar pe consultanta s-au dus 10.000 de euro, bani din bugetul local si nu exista garantia ca proiectul va trece. 
Asocierea e viitorul

În final, reprezentantii institutiilor care gestioneaza agricultura bacauana au reamintit celor prezenti ca în curând nu vor mai fi atât de multe masuri disponibile. Prioritate vor avea formele de asociere, iar la acest capitol sunt probleme în judet. „De doi ani de zile ne chinuim sa gasim persoane, comune, grupuri care sa fie dispuse la asociere. Este singura cale pentru a avea acces la bani”, a declarat Stefan Talamba, coordonatorul Structurii Judetene de Dezvoltare Rurala. Tocmai pentru un mai mare succes, o propunere este aceea de a continua campania de informare în toate comunele din judet.
Andreea Gavrila


http://www.desteptarea.ro/fondurile-europene-pe-agricultura-disponibile-dar-greu-de-atras.html