DAGENS NYHETER STOCKHOLM
În vitregia recesiunii, ţările Uniunii Europene reuşesc să se înţeleagă în privinţa unor subiecte asupra cărora se sfâşiau de ani de zile: pescuitul excesiv, dreptul de azil sau gestionarea frontierelor. Da, spune un editorialist suedez, Europa este capabilă să vorbească cu o singură voce.
Marasmul economic dăinuie în Uniunea Europeană, dar situaţia nu este chiar pe deplin mohorâtă. Ţările membre au fost capabile în ultimul timp de un spor de voinţă de a depăşi antagonismele înrădăcinate de când hăul.
Astfel, acordul încheiat la sfârşitul lunii mai 2013, asupra reformei politicii în domeniul pescuitului este mult mai bun şi mai voluntarist decât s-ar fi putut crede. Dacă ţările semnatare vor pune în aplicare dispoziţiile pe care le-au acceptat, rezervele halieutice vor avea o şansă să se refacă din nou până la niveluri stabile. În acest dosar, Europa a dovedit că Uniunea poate într-adevăr fi un vector de energie pozitivă. Nicio altă structură internaţională nu abordează problema pescuitului excesiv. Oceanele nu sunt supuse niciunei reglementări, şi este deci greu să împiedici exploatarea lor fără discernământ altundeva în lume.
Se ajunge cumva mereu la o înţelegere
Acum câteva săptămâni, s-a ajuns de asemenea la Bruxelles la o soluţiepentru problema, până acum fierbinte, a restabilirii controalelor la frontierele dintre statele membre. În urmă cu câţiva ani, Franţa şi Italia încercaseră să propună noi reguli pentru a permite statelor membre să reintroducă controlul paşapoartelor. Danemarca cerea de asemenea controale permanente peste Podul Øresund [care leagă Danemarca de Suedia].
Comisarul european – de origine suedeză – Cecilia Malmström se opusese între timp acestor tentative de restrângere a mobilităţii cetăţenilor şi punctul său de vedere a a prevalat. Regulamentul a fost clarificat şi posibilităţile pentru statele membre de a institui controale la frontiere au fost limitate la doar doi ani.
Şi în materie de politică de azil, statele membre au găsit în cele din urmă un teren de compromis. Negocierile au fost tărăgănate ani de zile, întârziate de disensiunile profunde şi, abia cu un an în urmă, puţini mai credeau încă într-un acord. Dar, în primăvara aceasta, divergenţele s-au transformat subit în convergenţe.
Pe 12 iunie, Parlamentul European trebuia să se pronunţe asupra setului de proiecte de legi prevăzute de acord, cu privire la înăsprirea regulilor în materie de primire a refugiaţilor şi de examinare a cererilor de azil. Potrivit Ceciliei Malmström, punerea în aplicare a acestor noi prevederi în toate ţările membre ar duce la o îmbunătăţire generală a practicilor. Desigur, mai rămâne o cale lungă până acolo. Fără a mai pune la socoteală că nu toate dispoziţiile acordului ar merita laude. Înregistrarea amprentelor digitale ale solicitanţilor de azil într-o bază de date comună numită Eurodac implică o gestionare centralizată şi o supraveghere a persoanelor care merg prea departe.
.jpg)
Niciun comentariu: