Grup Feroviar Român (GFR), parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, şi principalul competitor al CFR Marfă pe piaţa locală, a câştigat joi licitaţia de privatizare a transportatorului feroviar de marfă, oferind 202 milioane de euro pentru pachetul de 51% din acţiunile companiei. Contractul se va semna cel mai probabil săptămâna viitoare, iar banii se vor vira în termen de două luni, portivit estimărilor făcute atât de ministrul Transporturilor Relu Fenechiu, cât şi de premierul Victor Ponta.
GFR a rămas miercuri singurul investitor în cursa pentru compania de stat, după ce asocierea Transferoviar- Donau Finanz s-a retras, în ciuda încercărilor guvernului de atrage cât mai multe companii prin ştergerea datoriilor CFR Marfă sau înlesnirea repetată a condiţiilor de participare la licitaţie.
De succesul privatizării CFR Marfă depinde şi votul pe care board-ul Fondului Monetar Internaţional (FMI) îl va da pe 26 iunie în ceea ce priveşte încheierea acordului cu România. Dacă la începutul anului, executivul şi-a asumat să vândă pachetul majoritar de acţiuni unui investitor strategic până la evaluarea acordului, în scrisoarea de intenţie transmisă săptămâna trecută conducerii FMI, guvernul precizează doar că va numi un câştigător al licitaţiei, nu şi că va finaliza tranzacţia.
Ponta, convins că nu se va repeta situaţia de la Oltchim
Premierul Victor Ponta s-a arătat încrezător că investitorul selectat va vira banii în termenul legal, respectiv două luni de la semnarea contractului şi că nu există posibilitatea repetării situaţiei de la Oltchim, unde deşi s-a numit un câştigătorul, privatizarea a eşuat. "Nu avem un escroc care vine cu banii la el, ci o mare companie românească", a spus Ponta.
Gruia Stoica a dat de asemenea asigurări că va putea achita suma. "Avem această sumă, nu am fi participat la licitaţie dacă nu am fi avut-o. Ea este asigurată parte din fonduri proprii, parte cu sprijinul unor finanţări de la bănci. Este o sumă mare, pe care nu orice companie şi-o poate permite, dar GFR este o societate privată bancabilă, solidă, fără datorii la stat, profitabilă", a declarat omul de afaceri pentru Mediafax.
Fenechiu a ţinut să le mulţumească membrilor comisiei de privatizare, precizând că au acţionat cu mult profesionalist şi că au făcut "în câteva zile sau în câteva ore lucruri care s-ar fi rezolvat în câteva săptămâni". Cu toate acestea, ministrul Transporturilor nu a explicat cum s-a procedat pentru a exclude din oferta depusă în termenul legal de GFR condiţiile impuse şi care au fost respinse de guvern.
De ce are România nevoie de acordul cu FMI
Încheierea cu succes a prezentului acord de tip stand-by cu Fondul, acord prin care statului i s-au pus la dispoziţie 5 miliarde de euro pe care îi poate folosi în cazul în care are probleme de finanţare, este esenţială pentru negocierea unui viitor acord. O înţelegere cu FMI, spun analiştii, funcţionează ca o "plasă de salvare" pentru România. Asta pentru că investitorii străini urmăresc, în afară de evoluţia economiei în general (creştere economică, deficit bugetar etc) sau a rating-urilor acordate de agenţiile de profil, şi existenţa unui acord cu o instituţie financiară internaţională. Existenţa unui astfel de acord oferă asigurări suplimentare privind seriozitatea angajamentelor asumate de guverne.
Absenţa unui acord cu FMI poate duce la creşterea costurilor de finanţare ale statului român care se împrumută de pe pieţele financiare internaţionale pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, respectiv diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile administraţiei publice, dar şi pentru a-şi "rostogoli" datoria publică, respectiv pentru a returna împrumuturi mai vechi prin contractarea unor noi împrumuturi.
Dacă România este percepută ca fiind "riscantă" pentru plasarea de investiţii pe termen lung, dobânzile la care statul se va împrumuta ar putea creşte. Joi, spre exemplu, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la băncile interesate să cumpere titluri de stat, considerând că dobânzile cerute, de circa 5,75%, erau prea mari. Totodată, cu cât este nevoit să plătească mai mult pentru dobânzile împrumuturilor contractate, cu atât alte cheltuieli ale statului trebuie să fie micşorate, fiind periclitate astfel investiţiile publice.
Totodată, absenţa unui acord ar putea pune presiune pe cursul de schimb leu/euro, deoarece investitorii ar fi tentaţi să iasă din România, respectiv să vândă leii şi să cumpere valută pentru a putea investi în altă parte.
Mai multe in...
Niciun comentariu: