Reprezentanţii FMI se află de azi în România pentru cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv. Şeful delegaţiei Erik de Vrijer va sosi mâine la Bucureşti şi va pleca pe 14 august, la o zi după încheierea misiunii. Vizita ar fi trebuit să înceapă acum o săptămână însă a fost amânată de FMI după referendumul de duminică. Autorităţile de la Bucureşti trebuie să le explice finanţatorilor internaţionali cum intenţionează să înlăture efectele economice ale blocajului politic din ultimele două luni. Stadiul atingerii ţintelor din acord dar şi perspectiva unei noi înţelegeri cu Fondul se vor afla pe agenda discuţiilor.
Acordul preventiv în derulare a început în primăvara lui 2011 şi are valoarea de 3,6 miliarde euro. El este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. România nu a tras niciun ban din aceste fonduri, care au devenit disponibile, în tranşe, după aprobarea în boardul FMI a evaluărilor precendente. România s-a obligat, de altfel, să constituie un tampon financiar care să asigure finanţarea necesară pe parcursul a 4 luni.
Pe 16 iulie, când a fost întrebat despre acest subiect, ministrul Finanţelor Florin Georgescu a afirmat că fondul constituit la Trezorerie fost majorat cu un miliard de euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Acordul preventiv este important din perspectiva pieţelor financiare pentru că obligă la măsuri de consolidare fiscală şi trebuie, sau ar trebui, să asigure stabilitatea climatului economic. El conţine ţinte referitoare la deficit, arierate, cheltuieli de personal în sectorul public.
În ceea ce priveşte bugetul lucrurile arată bine din punct de vedere contabil: după primele şase luni, deficitul a ajuns la aproximativ 1,1% din PIB în condiţiile în care ţinta anuală este 2,2%. În iune, s-a înregistrat un excedent de 400 milioane de lei, adică veniturile au depăşit cheltuielile cu această sumă. Însă analiza cifrelor din execuţia bugetară arată că rezultatul din luna a 6-a a fost obţinut prin tăierea cheltuielilor de capital, adică a investiţiilor, cu aproape un procent.
Poate cel mai relevant aspect pentru investitori dar şi pentru oamenii de rând este evoluţia cursului, chiar dacă paritatea leu/euro nu face obiecztul înţelegerii cu FMI. Supus atât presiunilor externe dar şi şocurilor psihologice induse în piaţa locală de criza politică, leul a pierdut peste 5 procente din momentul învestirii guvernului Ponta, pe 8 mai, şi până la maximul istoric al parităţii de curs, consemnat în 24 iulie. 4 lei şi 40 de bani pentru un euro la început de mandat al Guvernului USL, peste 4 lei şi 60 de bani în urmă cu o săptămână - sunt cifre care vorbesc de la sine. Spre comparaţie, dacă luăm ca bază cursul de la începutul anului, deprecierea este mai mare: 7,35% însă s-a înregistrat pe parcursul a 7 luni. Pierderea de peste 5 procente din mandatul actualului Guvern s-a consemnat în 2 luni şi jumătate.
Revenind la ţintele din acord şi la acţiunile Guvernului, vicepremierul Florin Georgescu crede că şi această evaluare a FMI, UE şi BM va găsi autorităţile de la Bucureşti cu temele făcute. Fost reprezentant al României la FMi, de mâine vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Investiţii, Mihai Tănăsescu spune că este important ca România să continue parteneriatul cu Fondul dincolo de cadrul actualei înţelegeri.
money.ro
Ce găseşte noul negociator FMI la Bucureşti?
Niciun comentariu: