» » » Cultura Cucuteni, redescoperită în porumbul de pe dealul Fulgeriş

Specialiştii au găsit în timpul săpăturilor şi câteva statuete masculine vechi de peste 5.000 de ani

Arheologii au găsit în comuna Pânceşti statuete şi obiecte de cult care aduc noi informaţii despre această civilizaţie. Deşi perioada Culturii „Ariuşd-Cucuteni-Tripolie“ (4.000-2.600 î. Hr.) este cunoscută prin cultul feminităţii şi al fertilităţii, la Fulgeriş au fost găsite şi statuete masculine.
Statuete, vase de ceramică de cea mai bună calitate şi bine conservate, vetre de foc, topoare de cupru, dar şi obiecte folosite în cultul religios în urmă cu mai bine de 5.000 de ani au găsit arheologii în timpul săpăturilor făcute pe terenurile agricole de pe dealul Fulgeriş din comuna băcăuană Pânceşti.

Majoritatea obiectelor datează din Neolitic, în special din perioadele Culturii Cucuteni (4.000-2.600 î. Hr.), dar sunt amestecate cu piese ce provin din perioada geto-dacă (sec. 1 î. Hr. - sec. 1 d. Hr.).
Peste 400 de piese au fost scoase la lumină

Săpăturile s-au făcut pe terenuri aflate în proprietatea oamenilor din localitate, care au fost, de altfel, despăgubiţi. Deoarece fondurile şi echipa sunt destul de mici, în ultimii ani au fost săpaţi doar 400 de metri pătraţi, deşi întreg situl se întinde pe un hectar.

Descoperirile făcute de curând la Fulgeriş aduc însă informaţii noi asupra uneia din cele mai vechi culturi europene. „Cultura Cucuteni“, numită acum şi „Ariuşd (Covasna)-Cucuteni(Iaşi)-Tripolie (lângă Kiev)“, a luat numele localităţilor în care s-au făcut primele descoperiri. Ea se întinde pe 320.000 de kilometri pătraţi. Prima semnalare a sitului de pe dealul Fulgeriş a fost făcută în anii ’60 de către arheologii Viorel Căpitanu şi Marilena Florescu. Un sondaj de mică amploare a fost făcut în anii 1987-1998. Săpăturile arheologice le-a început în 2003 specialistul Elena Lăcrămioara Istina.

„La Fulgeriş au fost găsite trei aşezări, care datează din diferite perioade: Cucuteni A, din epoca Bronzului, Cultura Costişa, dar şi din perioada geto-dacă“, a spus Elena Istina, şeful Secţiei de Arheologie - Istorie de la Muzeul „Iulian Antonescu“ din Bacău.

Până acum au fost cercetate doar şase locuinţe, într-un perimetru de 400 de metri pătraţi, dar  întregul sit se întinde pe un hectar. „Colegii din Iaşi, de la Universitatea «Al. I. Cuza», au făcut cercetări arheomagnetice cu ajutorul Platformei Arheoinvest. Prin intermediul unor aparate, au indicat locurile unde rezonanţa magnetică este mai mare şi s-a descoperit că aşezarea este fortificată cu două şanţuri de apărare. De regulă, acestea erau făcute împotriva invadatorilor, dar şi a animalelor sălbatice“, a mai spus Lăcramioara Istina. Tot în ultima perioadă au mai fost descoperite 43 de gropi menajere, două vetre de cuptor şi două vetre simple.

Cu piesele scoase la iveală, Secţia de Arheologie a Muzeului „Iulian Antonescu“ a organizat câteva expoziţii, printre care şi cea din Varşovia. „Au fost găsite sute de obiecte de ceremică şi cupru. La muzeu am organizat acum şi expoziţia temporală «Evoluţia armamentului din Paleolitic până astăzi», în colaboare cu Filiala Bacău a Muzeului Naţional Militar“, a mai spus  sefa secţiei de Arheologie. Până în prezent au fost inventariate peste 400 de obiecte. Au fost găsite amulete, statuete antropomorfe şi figurine zoomorfe. Deşi perioada Cucuteni este dominată de cultul fertilităţii şi al feminităţii, alături de câteva zeci de statuete feminine au fost găsite şi trei statuete masculine.

„Ca noutate pentru Cucuteni, deşi vorbim de o perioadă a cultului feminităţii, am găsit şi trei statuete, de mici dimensniuni, care reprezintă bărbatul. Ca particularitate, printre statuetele feminine au fost găsite şi unele care reprezintă femeia însărcinată“, a precizat muzeograful. Specifice perioadei Cucuteni sunt spirala şi motivele geometrice. Pictura este realizată în alb, negru şi roşu.

Valentin Bucşă, unul dintre arehologii care a lucrat la sit, vrea să se specializeze pe geto-daci. Proaspăt absolvent al Facultăţii de Istorie, el şi-a descoperit recent pasiunea pentru domeniul arheologiei. „M-a impresionat când am găsit o figurină zoomorfă care simboliza o capră. E un sentiment deosebit când te afli în preajma acestor comori“, a spus Valentin Bucşă.

Arheologii spun că bunurile găsite aparţin statului. „Persoana care găseşte un obiect vechi este obligată să anunţe autorităţile în 72 de ore. Pentru obiectele aduse este despăgubit cu 30% din valoarea stabilită de un evaluator“, a mai spus Elena Istina.

Tezaurele Bacăului
Tezaurul de la Măgura a fost găsit în 1973 şi este compus din 2.830 de monede şi piese din argint din perioada romană. Acum doi ani, la Başoteni, comuna Tazlău, a fost găsit un tezaur format din 295 de crăiţari, plus un vas din secolul XVII. Cel mai nou tezaur a fost scos la iveală în acest an, la Huruieşti. Comoara este formată din 53 de monede de argint din secolul 1 d. Hr.
Sute de obiecte găsite pe raza judeţului Bacău  
Un alt sit arheologic important pentru perioada Cucuteni este în comuna Poduri, unde a fost găsită o aşezare de tip TELL (n.r. - în arabă însemnă colină).

„Aici s-a format un deal din resturi antropice, pe 13 nivele, care datează din Precucuteni, apoi Cucuteni A, A-B, B şi Cultura Costişa. Săpăturile au început din 1989 şi se desfăşoară şi în prezent. Acest tip de aşezare este distrus de foc. Incendiile au apărut atât în urma năvălirilor, cât şi a unor evenimente accidentale, dat fiind că erau construite din structură de lemn şi acoperite cu stuf, iar în încăpere aveau vatra deschisă“, explică Elena Istina. Situl este cercetat acum de un colectiv de arheologi din Piatra Neamţ. Situl de la Brad, comuna Negri, a fost descoperit în 1957, iar în 2003 a fost epuizat complet. Principalul arheolog care a făcut săpăturile aici este Vasile Ursachi, care a realizat în 1995 prima monografie.

Cercetările au scos la iveală unelte, obiecte casnice şi de cult din Neolitic, din perioada Bronzului şi din perioada geto-dacă. Tot aici a fost scos la iveală şi un tezaur din 394 de piese, din care două discuri din aur. Acesta este cel mai vechi tezaur al perioadei Cucuteni găsit în România. Un alt sit arheologic al aceleiaşi perioade se găseşte la Ţigăneşti, Vultureni.

Descoperirile au fost făcute de Viorel Căpitanu, care a scos la iveală 300 de statuete ce datează din perioada Cucuteni A.
Trei „maşini“ de tatuat, printre comorile scoase de sub pământ 
Arheologii au găsit în timpul săpăturilor făcute pe dealul Fulgeriş câteva statuete unicat, cu rol ritualic. Un obiect nou pentru Cultura Cucuteni este un capac cu  spirală şi cu pete în formă de lacrimă.

Specialiştii au mai descoperit trei obiecte cu care oamenii făceau tatuaje, numite pintadere. „Tatuajul avea rol simbolic în cadrul grupului. Fiecare locuinţă a omului din Paleolitic avea propria râşniţă pentru cereale. Până acum, la Fulgeriş au fost găsite peste 50 de râşniţe, dar şi vase de mari dimensiuni, folosite pentru depozitarea grânelor“, a explicat arehologul Istina.

Printre obiectele din cupru descoperite recent la Fulgeriş se numără un topor de tip Vidra şi două cârlige de undiţă. 

About Unknown

Hi there!
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply

O.P. VIDEO