Nadia s-a intors acasa

Ieri, la Onesti, a fost inaugurata Sala Sportiva Polivalenta "Nadia Comaneci"

E ziua cea mai lunga. Nu o spune doar calendarul, ci si agenda de lucru. Iar in mijlocul foii datate 21 iunie 2011 sta scris cu litere cat batul de chibrit "Ora 15.30 - inaugurarea Salii Sportive Polivalente ". Pana la 15.30 mai e. Vreo jumatate de ora si cam o suta de autografe. Hotarat lucru, azi timpul se masoara altfel; in autografe. Si in poze cu Nadia Comaneci. In mijlocul fostei sali de gimnastica a Onestiului, Nadia zambeste si semneaza. Semneaza si zambeste. Pentru Lavinia. Pentru Sorina. Pentru Andreea. Andreea Puiu strange emotionata foaia cu autograful pretios. "E prima oara cand o vad. Sunt foarte fericita deoarece Nadia a fost cea mai mare gimnasta a lumii", spune cu un fir de voce pustoaica de 12 ani, care face parte din lotul national de junioare.

She's Perfect

"Cand eram mica, mi se parea o vesnicie pana sa ajung la sala de gimnastica. Drumul era lung, iar pasii mici", isi aminteste Nadia cu un zambet marunt, cat fetita de odinioara. Acum, nu doar pasii s-au marit, ci si sala. Alta sala. Una care poarta chiar numele sau! "Sunt teribil de emotionata", murmura "Zeita de la Montreal", care arata exact ca o zeita. Coafura impecabila, zambet seducator, tinuta de manechin. Rochie mulata, gris-fer, tocuri de 10 centimetri, cercei sofisticati si o cruciulita minuscula de aur. La 50 de ani, pe care ii va implini in noiembrie, Nadia e perfecta. Titlul de acum 35 de ani din "Time" e in continuare de actualitate. O dovedeste si reproducerea-gigant a copertii celebrei reviste americane afisata de un grup de elevi de la Colegiul Sportiv "Nadia Comaneci".

Aterizeaza Hagi!

Chiar daca pare greu de crezut, gigantograficul titlu "She's Perfect" se pierde in multime. Sunt peste o mie de oameni care au venit sa o vada pe Nadia la inaugurarea noii Sali Sportive onestene. Puhoiul de lume e batut doar de multitudinea de VIP-uri. De la Cristian Topescu la Anca Grigoras. De la Doina Melinte la Narcisa Lecusanu. De la Nicolae Vieru la Andreea Raducan. Un elicopter survoleaza zona: "Sa vezi ca pana la urma vine si Tiriac!". Nu e Ion Tiriac, ci Gheorghe Hagi, care aterizeaza exact in mijlocul slujbei de sfintire a salii. Pana si soborul de preoti se bucura: "Bine ai venit, Gica!". "Nu puteam rata un astfel de eveniment.
Sa stiti ca e prima oara cand vin la Onesti; uite ca Nadia a reusit sa o faca si pe asta", zambeste Hagi.

Capitala gimnasticii

Primarul Onestiului, Emil Lemnaru aminteste tuturor ca 21 iunie e, intr-adevar, ziua cea mai lunga. O zi care a inceput acum... 26 de ani, atunci cand a fost proiectata aceasta sala de 1.500 de locuri, realizata cu fonduri de la Compania Nationala de Investitii si Consiliul Local Onesti. "In 2000, am solicitat Nadiei acceptul ca sala sa-i poarte numele", precizeaza Lemnaru. "Astazi, Romania aduce o ofranda Onestiului si fiicei sale. La Montreal, Nadia a invins tehnologia si a transformat Onestiul in capitala mondiala a gimnasticii", spune presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, care ii confera Nadiei Comaneci titlul de cetatean de onoare al judetului. O distinctie insotita de o lucrare grafica stilizata reprezentand simbolul Bacaului, muntele de sare de la Targu-Ocna si doua "testimoniale" marca Ioan Chirila.

Nota Nadiei, pe tricoul lui Gica

"Atunci s-a prabusit Niagara peste Sala de la Montreal", canta nea' Vanea Chirila succesul olimpic al Nadiei in 1976. La 35 de ani distanta, un alt maestru al verbului, Cristian Topescu ii alatura, dintr-o singura fraza, pe cei doi titani ai sportului romanesc, care fac din mana publicului onestean de pe platoul Salii de Sport Polivalenta "Nadia Comaneci": "Imbucurator este ca il avem aici si pe Gheorghe Hagi, care a purtat in prodigioasa sa cariera fotbalistica tricoul cu nota Nadiei". Topescu isi intoarce privirea catre noua sala din orasul de pe Trotus si zambeste ca un strengar: "Sper sa nu ies la pensie pana nu voi comenta un campionat de gimnastica aici".
"Dati-mi o barna, nu un microfon!"

E momentul Nadiei. Isi face intrarea ca pe barna: "Mai bine mi-ati fi dat o barna decat acest microfon; am atatea emotii!". Aterizarea e perfecta, ca intotdeauna: "Sunt foarte bucuroasa sa revin in orasul in care m-am nascut si care are acum o sala cu numele meu". Iar o sala cu numele Nadiei Comaneci nu putea fi inaugurata decat cu o intoarcere in timp. Pe ecranele arenei curg imaginile de la Montreal, iar lumea aplauda azi, bucurandu-se ca si ieri, la exercitiile perfecte si la afisarea acelei note unice, care a inlocuit imposibilul "10" printr-un "1" extrem de sugestiv. Asemeni Nadiei de pe ecran, Nadia din sala se ridica si saluta publicul. E din nou acasa, la Onesti, locul de unde nu a plecat, de fapt, niciodata.
Dana Popa, Dan Sion, Ion Moraru

http://www.desteptarea.ro/nadia-s-a-intors-acasa.html