Agenţia Naţională de Securitate (NSA) din SUA a dezvoltat un instrument puternic pentru a înregistra şi a analiza provenienţa informaţiilor colectate, numit „Boundless Informant”. Programul ridică noi întrebări cu privire la activitatea Agenţiei de supraveghere a mediilor de comunicare americane.
Publicaţia britanică „The Guardian” a intrat în posesia unor documente confidenţiale despre programul NSA de colectare a informaţiilor, numit Boundless Informant. Acestea prezintă detalii şi hărţi ale ţărilor supravegheate, întocmite în funcţie de amploarea datelor obţinute prin intermediul reţelelor de internet şi de telefonie mobilă. Principala atribuţie a instrumentului folosit de NSA este să cuantifice şi să clasifice datele colectate prin intermediul reţelelor de comunicaţii, numite şi metadata, mai degrabă decât să stocheze informaţii despre conţinutul emailurilor sau al mesajelor instant. Unul dintre documentele secrete dezvăluie că metadata colectată de program poate răspunde întrebărilor precum „Ce tip de acoperire avem în ţara X?” şi „Cât de multe înregistrări (şi ce tip) sunt colectate împotriva ţării X?”.
O altă fişă a NSA referitoare la Boundless Informant arată că „Acest instrument permite utilizatorilor să aleagă o ţară de pe hartă şi să-i afle volumul metadata şi să obţină detalii despre informaţiile împotriva acestei ţări”, potrivit jurnaliştilor „The Guardian”.
O imagine a volumelor metadata cartografiate prin intermediul Boundless Informant dezvăluie că NSA a colectat 97 de miliarde de rapoarte de la reţelele de calculatoare din întreaga lume, în martie 2013. Iranul este ţara de unde au fost colectate cele mai multe informaţii, cu peste 14 miliarde de rapoarte în februarie-martie 2013, urmată de cele 13,5 miliarde de rapoarte din Pakistan. Iordania, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi arabi ai Statelor Unite, se găseşte pe locul trei cu 12,7 miliarde de rapoarte întocmite într-o perioadă de 30 de zile. Harta Boundless Informant atribuie fiecărei ţări din lume o culoare ce indică gradul în care este supravegheată de NSA: schema de culori variază de la verde (cel mai puţin supravegheată), galben, portocaliu, până la roşu (supraveghere intensă).
Dezvăluirile recente despre sistemul Boundless Informant au fost făcute publice în contextul în care NSA are o relaţie dificilă cu Senatul Statelor Unite, ce are autoritate asupra agenţiei americane. Oficialii au cerut agenţiei să ofere lămuriri despre activitatea de supraveghere a americanilor. Declaraţia oficială a NSA este că instituţia nu are capacitatea tehnologică de a intercepta informaţiile stocate de mediile de comunicare din America. În cadrul unei audieri a comitetului de Informaţii din cadrul Senatului, ţinută în martie, directorul serviciilor americane de informaţii James Clapper a fost întrebat dacă agenţia pe care o conduce are în desfăşurare vreo operaţiune de colectare a informaţiilor despre americani. Clapper a negat acuzaţiile şi a susţinut că nu există o astfel de activitate.
Cu toate acestea, documentele deţinute de „The Guardian” arată că agenţia americană a reuşit să colecteze aproape trei miliarde de rapoarte obţinute pe baza informaţiilor de pe reţelele de calculatoare din SUA, într-o perioadă de 30 de zile, care s-a încheiat în martie 2013.
Vineri, preşedintele american Barack Obama a făcut primele declaraţii publice cu privire la scurgerile de informaţii despre activitatea NSA. Acesta a susţinut că supravegherea congresului este cea mai bună garanţie a americanilor prin care le este demonstrat că nu sunt spionaţi la rândul lor. „Ei sunt oamenii pe care i-aţi votat drept reprezentanţi în Congres şi care sunt pe deplin informaţi despre aceste programe”, a declarat Obama.
Niciun comentariu: