UE şi-a luat în serios lupta împotriva paradisurilor fiscale, şi o dovadă în acest sens este summitul din 22 mai, consacrat acestui obiectiv. Dar curăţenia trebuie să înceapă cu propria casă, unde teritorii precum Jersey au prosperat la adăpostul unei tradiţionale ambiguităţi politice. Extrase.
Autorităţile de pe acest teritoriu cvasi-independent [cea mai mare şi cea mai cunoscută insulă din Canalul Mânecii, dependenţă britanică] sunt învăluite într-o polemică diferită de tot ce a fost în trecut. Se ştie că sistemul său economic – bazat pe impozite foarte slabe sau inexistente – trezeşte tot mai multe suspiciuni între guverne, şi, mai ales, între cetăţenii altor ţări, care văd cum în fiecare zi li se cer tot mai multe sacrificii în timp ce unii nu mai trec pe la casierie, datorită existenţei unor astfel de teritorii.
“Nu suntem un cazino, ci un centru care primeşte investiţii pentru a le injecta în alte locuri. Este exact ceea ce îi trebuie Europei. Suntem parte din soluţie, nu problema”, asigură ministrul Economiei, Philip Ozouf. “Acest Guvern întotdeauna a îndeplinit şi va continua să îndeplinească normele internaţionale”, insista şi primul ministru, Ian Gorst, săptămâna aceasta.
În faţa argumentelor Guvernului din Jersey, ca şi a lobbyului financiar, activiştii din organizaţia Tax Justice Network situează minuscula insulă – care cu mai puţin de 100 000 de locuitori acumulează depozite bancare superioare sumei de 140 000 de milioane de euro – ca fiind cel de al şaptelea cel mai mare paradis fiscal din lume, pe lista pe care o elaborează asupra secretului financiar. “În ciuda faptului că Jersey nu are în mod oficial secret bancar, precum Elveţia sau Bahamas, acesta apare prin alte căi: fonduri, companii delocalizate, şi, din 2009, fundaţii”, asigruă această ONG care promovează transparenţa în finanţele internaţionale.
Mai multe in...
.jpg)
Niciun comentariu: