Povestea lui Valentin Boantã, persoanã privatã de libertate aflatã în prezent în custodia Penitenciarului Vaslui, este, fãrã nicio exagerare, una extraordinarã. Tânãrul a primit, în urmã cu sapte luni, o condamnare definitivã de cinci ani, pentru detinerea de echipamente de fraudare a cardurilor de credit si sprijinirea unui grup infractional. Etichetele de “hacker” si “bãiat rãu” pe care le-a primit nu l-au împiedicat sã lucreze la o inventie care poate pune punct, definitiv, furtului de bani de pe carduri. O idee simplã si genialã a stat la baza “mântuirii” lui Valentin. O idee si, bineînteles, sprijinul unui colectiv de cercetãtori din cadrul Companiei MBTelecom din Bucuresti, lider în cercetarea aplicatã din România pe segmentul privat. Acestia au intuit potentialul extraordinar al ideii lui Valentin si, valorificându-l, au pus la punct “Sistemul Rotativ de Securitate”, care eliminã definitiv posibilitatea copierii datelor electronice si clonãrii cardurilor de credit. În cursul acestei luni, inventia a primit Premiul International al Presei la Salonul de Inventii de la Geneva.
Într-o celulã a Penitenciarului Vaslui este detinut un personaj care a fãcut, deja, istorie în domeniul inventicii. Vorbim despre Valentin Boantã, condamnat la cinci ani cu executare, sentintã pronuntatã pentru sprijinirea unui grup infractional, el fiind autorul unui echipament performant folosit la fraudarea cardurilor de credit si sustragerea ilegalã de bani. Originar din orasul Onesti, judetul Bacãu, Boantã a fost transferat la Penitenciarul din Vaslui acum douã luni, pentru a-si continua detentia. Tot aici, cu zece zile în urmã, Valentin a primit vestea care, cu sigurantã, îi va schimba fundamental viata. Vineri, 19 aprilie, la Geneva, inventia lui Valentin Boantã a câstigat Premiul Interna- tional al Presei. Practic, ideea care a stat la baza inventiei este un rãspuns reparatoriu la activitatea ilegalã prestatã în vederea clonãrii cardurilor de credit si sustragerii de bani. Inventia premiatã se numeste “Sistem Rotativ de Securitate” – SRS si are rolul de a securiza bancomatele împotriva furturilor. “Eu am fabricat dispozitive mecanice, denumite în limbajul comun skimmere, cu ajutorul cãrora se copiau si se înmagazinau datele electronice de pe cardurile de credit. Pe baza acestor date, cardurile erau clonate, pentru a se putea sustrage bani din bancomate. Aceste dispozitive spion se montau în spatele mãstilor de bancomat, pentru a citi datele bancare”, explicã Valentin Boantã. Dupã ce grupul infractional a fost descoperit, pe durata celor trei ani cât a durat procesul, Valentin si-a concentrat toatã imaginatia si talentul pentru a fabrica un dispozitiv anti-skimming. Astfel, a luat nastere deja celebrul SRS, care a primit toate elogiile din partea juriului si specialistilor la Geneva. “M-am gândit cã singura modalitate de a eradica fenomenul furturilor din bancomate este aceea de a te aparã. Astfel, am imaginat si construit sistemul de protectie rotativ care se ataseazã la bancomat, si care este extrem de simplu. Cardurile nu mai sunt introduse în bancomate ca în prezent, pe lungime, pentru cã doar astfel datele electronice pot fi copiate. Mecanismul inventat de mine prevede ca introducerea cardului sã se facã pe lat, pentru a elimina definitiv posibilitatea fraudãrii si clonãrii cardurilor. Dupã ce este introdus pe lat în dispozitivul anti-furt, cadrul este rotit automat pe lungime si introdus în bancomat farã a se schimba cu nimic terminalul ATM. Prin acest sistem rotativ, nimeni nu mai are acces la cipul si banda cardului în vederea fraudãrii”, explicã Valentin Boantã.
Mâna destinului
Dupã ce si-a desãvârsit dispozitivul de apãrare, în paralel cu prezentãrile la procese, Valentin Boantã a cãutat o posibilitate de a omologa inventia în vederea punerii acesteia în practicã. “Eu nu dispuneam de finantarea si logistica necesare punerii în aplicare a inventiei. Norocul, divinitatea au facut ca, citind presa, sã gãsesc un interviu legat de inventia româneascã Roboscan, care apartine Companiei MBTelecom din Bucuresti, liderul cercetãrii aplicate din România pe segmentul privat. Încurajat de faptul cã aceastã societate sprijinã astfel de activitãti, am decis sã trimit un mail firmei, în care am povestit pe scurt ce vreau sã fac. A doua zi, am primit un rãspuns de la conducerea societãtii si, astfel, am demarat parteneriatul în vederea promovãrii sistemului rotativ de securitate. La aceastã companie, am cunoscut o echipã performantã, iar tot ce iese de acolo este de top”, a spus Boantã. Ulterior, timp de o lunã, Valentin Boantã s-a întâlnit, la Bucuresti, cu o echipã formatã din specialisti, pentru a prezenta sistemul. Când au vãzut cât de simplã este ideea tânãrului, proiectul s-a concretizat imediat. “Le-am argumentat reprezentantilor companiei calitãtile sistemului, viabilitatea lui, si am demontat toate criticile formulate”, a explicat Boantã.
«M-am simtit mândru!»
Condamnarea si încarcerarea pentru detinerea de echipamente pentru fraudarea cardurilor de credit si sprijinirea unui grup infractional l-au prins pe Valentin Boantã în plinã activitate în vederea construirii sistemul antifurt. Ajuns în luna februarie la Penitenciarul din Vaslui, inventatorului nu iau mai rãmas decât sperantele în cee ce priveste succesul inventiei sale. “Vineri, a avut loc Salonul de la Geneva, iar eu am aflat sâmbãtã, de la televizor, de premiul pe care l-am obtinut. Pot sã vã spun cã m-am simtit foarte, foarte mândru. Eu mã consider nãscut pentru o zi seninã, nu sunt nãscut infractor! Acum, nu vã pot da o plajã de timp în care acest sistem va fi pus în practicã, dar cu sigurantã va fi implementat un proiect pilot pentru a testa viabilitatea sistemului rotativ de securitate”, a explicat Boantã.
Cine este Valentin Boantã?
• Valentin Boantã este nãscut la Onesti, judetul Bacãu, este cãsãtorit si are un copil.
• Este condamnat definitiv cu o pedeapsã cinci ani – faptã încadratã în Legea pentru prevenirea criminalitãtii organizate (L039/2003). A fost depus în Penitenciarul Bacãu în data de 7 decembrie 2012 si transferat la Penitenciarul Vaslui în data de 22 februarie 2013.
• Valentin Boantã a fãcut Scoala Generalã “Gh. Mocanu”, din Onesti, Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, din Bucuresti (specializarea design industrial). Ulterior, a urmat cursurile Academiei de Artã “Nicolae Grigorescu” – studii nefinalizate. Timp de 3 ani, a urmat cursurile Facultãtii de Drept. În 2006 si 2007, a fost co-organizator al Festivalului Medieval “Cetãti transilvane” (Sibiu) si al Festivalului “Zilele Cetãtii” (Caransebes).
• La 11 ani, în 1990, Valentin Boantã a cîstigat Marele Premiu al Concursului de picturã si desen “O lume fãrã frontiere”, desfãsurat la New York, sub egida UNICEF si ONU.
• În 2013, inventia sa – Sistem de securizare a terminalelor de tip ATM împotriva atacurilor de tip skimming – a fost premiatã la Salonul de la Geneva cu Premiul International al Presei.
• Este condamnat definitiv cu o pedeapsã cinci ani – faptã încadratã în Legea pentru prevenirea criminalitãtii organizate (L039/2003). A fost depus în Penitenciarul Bacãu în data de 7 decembrie 2012 si transferat la Penitenciarul Vaslui în data de 22 februarie 2013.
• Valentin Boantã a fãcut Scoala Generalã “Gh. Mocanu”, din Onesti, Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, din Bucuresti (specializarea design industrial). Ulterior, a urmat cursurile Academiei de Artã “Nicolae Grigorescu” – studii nefinalizate. Timp de 3 ani, a urmat cursurile Facultãtii de Drept. În 2006 si 2007, a fost co-organizator al Festivalului Medieval “Cetãti transilvane” (Sibiu) si al Festivalului “Zilele Cetãtii” (Caransebes).
• La 11 ani, în 1990, Valentin Boantã a cîstigat Marele Premiu al Concursului de picturã si desen “O lume fãrã frontiere”, desfãsurat la New York, sub egida UNICEF si ONU.
• În 2013, inventia sa – Sistem de securizare a terminalelor de tip ATM împotriva atacurilor de tip skimming – a fost premiatã la Salonul de la Geneva cu Premiul International al Presei.
Niciun comentariu: