» » » » » » » Ce pierde România dacă propunerea de buget a lui Van Rompuy va fi agreată în Consiliul European


Modificarea modului de distribuţie pentru convergenţă în alocarea subvenţiilor la hectar pe pilonul I (plăţile directe) al Politicii Agricole Comune (PAC), reducerea bugetului pentru pilonul II (dezvoltarea rurală) cu 9% în condiţiile în care există deja opţiunea ca 15% din sume să poată fi transferate între piloane, ca şi cheia de control aplicată pentru anvelopa de coeziune, care menţionează că dacă rata plăţilor cumulate în 2007-2011 este mai mică decât 60% din media UE creşterea de care beneficiază un stat în viitorul buget multianual nu poate fi mai mare de 15%, se află printre principalele prevederi care pot afecta România din proiectul de buget al preşedintelui Consiliului European, prezentat miercuri.


Propunerea de buget a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, prevede o reducere cu 74,5 miliarde de euro a capitolului de cheltuieli faţă de varianta avansată de Comisia Europeană (CE). Adoptarea unui astfel de buget multianual ar însemna practic o reducere a alocării agriculturii cu 25 de miliarde de euro faţă de varianta propusă de CE, care era de fapt o îngheţare a bugetului la nivelul lui 2013, şi presupunea în termeni reali o scădere de 12%.

Chestiunea cea mai importantă pentru statele membre cu un nivel al subvenţiei mult mai mic decât cel al fermierilor din alte state membre este modul de distribuţie pentru convergenţă utilizat. De exemplu România are o subvenţie la hectar din plăţile directe de 135 de euro, mult mai mică faţă de Belgia, cu 400 de euro/ha, dar şi sub media europeană de circa 250 de euro. În varianta sa de buget, ca şi în propunerea de reformă a PAC, executivul UE a propus ca între 2014 şi 2017 să fie crescute plăţile pentru statele care sunt sub media europeană cu subvenţia la hectar, astfel încât să se apropie de acoperirea unei treimi din diferenţa până la 90% din media la nivelul UE. În cazul României, de la 135 în 2013 s-ar fi ajuns la circa 200 de euro în 2017, această creştere urmând să se acopere în patru ani, pentru ca în perioada 2018-2020 beneficiarii să primească în continuare 200 de euro/ha.

Însă odată cu reducerea de buget pe plăţi directe, care este de circa 16 miliarde de euro (circa 6%), s-a modificat şi această cheie de distribuţie pentru convergenţă. Articolul 55 din varianta de buget a lui Van Rompuy menţine propunerea CE de a se acoperi o treime din diferenţa dintre plata pe care o primeşte un stat membru şi 90% din media UE, dar se prelungeşte perioada de convergenţă de la 4 ani, cât ceruse CE, la 6 ani, şi aceasta nu mai începe din 2014, ci din 2015, şi se încheie în 2020. Practic, în loc să se ajungă la plafonul maxim în 2017 şi să se rămână acolo în următorii trei ani, perioada de convergenţă a fost prelungită până în 2020, ceea ce înseamnă că în term.

Mai multe pe .money.ro

About Unknown

Hi there!
«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

Niciun comentariu:

Leave a Reply

O.P. VIDEO