România are nevoie de o monedă întărită şi o inflaţie sub control

„Corecţiile recente ale leului, datorate în primul rând mecanismelor BNR, s-au înregistrat la momentul oportun, întrucât efectele unei devalorizări semnificative în continuare a leului ar fi fost exponenţial potenţate de scumpirea mărfurilor alimentare la nivel mondial şi de seceta care afectează economia, cu urmări greu de imaginat de la un anumit punct”, a arătat Victor Safta- Director General Noble Securities, sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

Leul s-a apreciat în ultimele zile, către 4,53- 4,54 lei pentru 1 Euro, recuperând astfel din devalorizarea din ultimele săptămâni care, vinerea trecută, ajunsese la un nou maxim pe pieţele financiare (4,6459 lei pentru 1 Euro).

În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, seceta din SUA, Rusia, Ucraina etc a dat un nou imbold crizei alimentare mondiale, aducând scumpiri peste măsura ultimilor ani. Astfel, în a treia decadă a lunii iunie şi apoi în iulie, pe pieţele internaţionale preţul porumbului a intrat pe o pantă abruptă de creştere (peste 45%), trecând prin maxime istorice.

Porumbul este una dintre cerealele al cărei preţ influenţează multiple alte preţuri şi industrii, de la biocombustibili, la industria aditivilor alimentari, a furajelor etc. aşa încât reacţiile se transmit în lanţ. Grâul a înregistrat un preţ neatins după anul 2008, marcând, la fel ca şi în cazul porumbului, creşteri de peste 45% după jumătatea lunii iunie, iar soia s-a tranzacţionat, de asemenea, la preţuri maxime istorice.

Scumpirile au apărut şi în alte sectoare: preţul petrolului Brent, relevant pentru Europa, a depășit, marți 7 august, cotația de 110 USD/baril, nivel neatins din luna mai.

La toate aceste ‘maxime’ ale mărfurilor se adaugă seceta prezentă inclusiv în România şi <> de devalorizare marcate rând pe rând de leu în săptămânile trecute. Dacă aceste evoluții s-ar accentua, efectul cumulat al acestor factori s-ar manifesta în sensul creşterii preţurilor şi inflaţiei, scăderii consumului şi producţiei, cu consecinţele de rigoare asupra creşterii economice a României în acest an, care cu greu ar mai putea ajunge chiar şi la 0,8%, cât este prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

„Dacă s-ar depăşi semnificativ şi pentru o lungă perioadă de timp pragul de 4,65 lei pentru 1 Euro, atunci efectele pe termen mediu şi lung ar fi mai mult decât ‘apăsătoare’. Cel mai ‘confortabil’ pentru leu, economie şi… psihologie (a consumatorilor), ar fi ca moneda naţională să rămână pe palierul de 4,4- 4,5 lei pentru 1 Euro, o oarecare volatilitate fiind inerentă”, a precizat Victor Safta.