Sarbatoarea Rusaliilor catolice prilejuieste, de secole, o impresionanta procesiune religioasa in judetul vecin, Harghita, la Sumuleu-Ciuc. In anii de dupa 1990, acesta a devenit cel mai mare pelerinaj catolic din Europa de Est, cu o participare intre 100.000 si 300.000 de pelerini pe eveniment. In acest an, in pofida vremii extrem de capricioase, canicula alternand cu averse puternice, au fost prezenti aproximativ 150.000 de credinciosi, din Romania, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Voivodina, SUA, Australia si Noua Zeelanda.
In acest context, judetul Bacau capata o atentie speciala, cel putin sub doua aspecte. Pe de o parte, data fiind ponderea semnificativa a populatiei de confesiune catolica a judetului nostru, nu sunt deloc putine grupurile de credinciosi romano-catolici bacauani care participa la procesiunea catre muntele Sumuleul Mic, de langa Miercurea Ciuc. Catedrala de la poalele sale adaposteste o podoaba unica, Statuia Maicii Domnului facatoare de minuni, sculptata intre anii 1515 si 1520, dintr-un trunchi de tei, iar datorita inaltimii sale totale de 227 de cm este cea mai mare sculptura votiva cunoscuta in lume.
Pe de alta parte, comuna Ghimes-Faget, pe al carei teritoriu se afla ruinele Cetatii Rakoczi si ale granitei rasaritene a fostului Imperiu Austro-Ungar, devine la randul sau, cu acelasi prilej, un loc de pelerinaj pentru maghiarii din intreaga lume.
Speranta, sub lance si cruce
Cele observate de-a lungul anilor, dar chiar si spusele participantilor la evenimentele prilejuite de Rusaliile catolice - fie ei simpli pelerini, fie cu statut de oficialitati - contureaza un fenomen interesant: pe cei din Vest, in majoritate covarsitoare maghiari din judetele Transilvaniei, din Ungaria si de pe continentul nord-american, ISTORIA ii mana catre „locurile sfinte” de la limita judetelor Harghita si Bacau, nostalgia dupa apuse imperii si granite ori speranta unei prezumtive glorii viitoare. Purtatori de sabii si lanci imaginare.
De altfel, si in acest an, in marea masa de pelerini s-au putut distinge diverse „corpuri”, mai vechi sau mai noi, militare si paramilitare din Ungaria, precum „Baranta”, „Legiunea Secuiasca” ori „Garda Ungara” - aceasta din urma scoasa in afara legii de statul vecin, ca fiind de extractie neofascista si autoare a numeroase acte de violenta in anii trecuti.
Pe catolicii din Est, in majoritate de pe Vaile Trotusului, Bistritei si Siretului - din Ghimes-Faget, Oituz, Casin, Coman, Sanduleni, Fundu Racaciuni, Pustiana, Luizi-Calugara, Cleja, Faraoani etc., dar si din judetele Neamt, Iasi, Botosani, Vaslui, Vrancea, ii poarta in lungul si obositorul pelerinaj al Rusaliilor CREDINTA, credinta pura. Pe drumul pe care il strabat pe jos, zile intregi, ori cu cele mai diverse vehicule, sub ploaie sau soare, ei nu se gandesc la Istorie, nu asteapta nimic de la ea, SPERANTA insa le poarta picioarele chinuite de drum si varsta, speranta ca Dumnezeu, Fecioara Maria si purificarea spirituala prin care trec la Sumuleu-Ciuc ii vor ajuta sa-si duca crucea, sa treaca peste nevoi si boli, macar pana la anul.
Procesiunea. Oameni, intamplari
Aici, pe Sumuleul Mic, ca si in frumoasa catedrala de la poalele lui, fiecare isi duce povestile ori naste, ad-hoc, altele.
De departe, cel mai numeros grup din judetul Bacau sosit printre cei 150.000 de pelerini la Sumuleu-Ciuc a fost cel din Ghimes-Faget, 20-30 de persoane, poate mai mult. Majoritatea, femei de varsta inaintata, imbracate intr-un superb port popular moldovenesc. Au strabatut cei aproape 50 de kilometri, peste munte, pe jos. Picioarele, si asa chinuite de munca de o viata, la fan, la vite, pornite la drum de vineri, de cu noapte, au indurat, sub soare si rafale de ploaie, pietre, noroaie si balti, iar acum, sambata la pranz, urca pe “Kálvária” (“Drumul Crucii”), poteca anevoioasa si abrupta, pana in preajma altarului “Trei Coline”. Multi dintre credinciosii care vin de mult la Sumuleu au in rucsac slapi sau tenisi, pentru odihna picioarelor ostenite, si cizme de cauciuc pentru intemperii, care nu prea au lipsit in ultimii ani.
Ca si ceilalti pelerini, cei din Ghimes asculta cu piosenie slujba. Din nou arsita, iar ploaie in aversa, parca iti intra pana in suflet. Si din Pustiana (comuna Parjol) cativa pelerini, mai putini decat in anii trecuti, plecati cu zile bune inainte, au venit pe jos, cale de aproape 90 de km. Acestia, alaturi de alti credinciosi sositi cu autoturisme personale sau microbuze, din Sanduleni, Luizi Calugara si de prin cate alte comune din judetul Bacau, vor asista si la slujba “speciala” de la sapte seara, dedicata lor, ceangailor. De fapt, pentru aceasta ceremonie au batut atata drum.
Catedrala e plina, e ticsita, daca nu ai “prins” loc dupa ce ai coborat de la altarul celor “Trei Coline”, e aproape imposibil sa te strecori. Cei mai multi sunt turisti, pelerini din Ungaria, SUA si Australia, care-si afiseaza evlavios pancarte cu tarile si orasele din care vin. Care de reportaj, echipe ale televiziunilor importante din Ungaria si Romania limiteaza si mai mult spatiul insuficient.
Totusi, ceangaii au locuri in fata. Care apuca. O localnica din Pustiana isi varsa naduful, cand aude ca scriu pentru “Desteptarea”: “…Bine ca e cineva si din Bacau! Slujba asta era pentru noi…”
Tanti Maria nu e din judetul Bacau, ci din judetul Neamt. Mama ei e din Bacau. Ingrijeste parohia catolica din Bicaz si vine de multi ani la Sumuleu-Ciuc. Intr-o mare de oameni care murmura in limba maghiara, tanti Maria vorbeste romaneste, cu seninatate, zambind un pic stanjenita: “…ce sa fac, daca sunt catolica si nu stiu ungureste, ca la noi sunt romani?!” Din acest motiv, a renuntat de vreo doi ani sa mai vina la Rusalii cu microbuze ungare - “…se uita nu stiu cum la mine” - si urca in cursa Piatra Neamt - Brasov. Desi e scumpa. Tanti Maria nu e suparata pe nimeni, dovada, si-a adus o buna prietena, de confesiune ortodoxa, sa asiste la slujba. Ii plac ceremonialul fastuos al catolicilor si sunetul inaltator al orgii.
Pelerinii din Moldova vor dormi care pe unde poate (hotelurile si pensiunile sunt ocupate, cu saptamani inainte, deci in masini, autobuze si microbuze, chiar sub cerul liber, sub foliile de nailon cu care au venit pregatiti), pentru ca in ziua urmatoare sa porneasca din zori spre Ghimes, unde iarasi are loc o ceremonie religioasa, in cinstea lor si a unor inalti oaspeti ungari, apoi pornesc spre casa, cu sufletul impacat, mai senin pentru un timp.
Granite
Duminica Rusaliilor, la Ghimes-Faget, a fost altfel. Procesiunea celor 4.000-5.000 de pelerini de aici parca si-a pierdut lumina aceea speciala, starea de gratie pe care Duhul Sfant parea sa o astearna asupra credinciosilor de la Sumuleu. Este notabil ca nu au existat “confruntari”, cum se anticipa in unele medii de presa, astfel incat impresionantele dispozitive ale Jandarmeriei si Politiei nu au avut probleme decat cu disciplinarea si fluidizarea traficului.
Ziua primarului Vilmos Garbea n-a fost una usoara, a avut oaspeti inalti: ministrul Fortelor Armate din Ungaria, Hende Csaba, si ambasadorul Republicii Ungare la Bucuresti, Fuzes Oszkar. Discursurile lor au avut o tinuta europeana, fara exaltari si “asperitati” ultranationaliste.
Ca si in ultimii doi ani, “Rapidul Secuiesc” - tren turistic ce aduce la Rusalii pelerini din Ungaria - avand in frunte o locomotiva “Nohab” de muzeu, a poposit cu fast in gara Ghimes, tractat de o “masina” olteneasca, de la “Electroputere Craiova”.
De dat in petec tot trebuia cineva sa-si dea, si acela a fost Deaky Andras, un fost profesoras local, specializat in “turism ideologic”, care a intampinat oficialii straini astfel: “Bine ati venit in cea mai estica localitate a Ungariei”.
La porti, localnicii din Ghimes, cativa dintre ei in superbe straie populare moldovenesti, pareau exponate exotice cu care miile de turisti isi faceau cu frenezie poze…
Una peste alta, evenimentul a adus beneficii importante comunei, zecile de magazine si tonete cu racoritoare, colaci secuiesti si mititei fiind la mare cautare.
* * *
In ultimii ani, dincolo de flamuri si tari, pelerinajul de Rusalii de la Sumuleu-Ciuc si-a dovedit tot mai pregnant caracterul ecumenic, catolici, reformati, unitarieni, ortodocsi adunandu-se aici atrasi ca de un magnet de aura speciala, de sacralitatea acestui loc.
Ceangaii, populatie de “unica folosinta”?
Liviu Catana
Niciun comentariu: