Padurile judetului, exploatate de straini

Aproape jumatate din suprafata judetului Bacau este acoperita cu paduri: 41,9 la suta. Pâna in 1990, toate erau administrate de stat. In 22 de ani, au fost retrocedate 102.000 ha. Din pacate, urmasii proprietarilor le-au tocat fara mila. Specialistii ne linistesc: padurile se regenereaza. In circa o suta de ani.

La padure, ne gândim doar atunci când suntem in pericol de a ne confrunta cu noi inundatii, ca acum, sau atunci când vorbim despre economia judetului. Din acest punct de vedere, suntem norocosi, padurile ocupând aproape jumatate din teritoriul judetului, mai exact, 41,9 la suta. La o suprafata de 6.603 kilometri patrati, judetul Bacau are un fond forestier care se intinde pe 276.851 hectare. Mare parte dintre suprafetele impadurite si-au schimbat stapânul in ultimii 22 de ani, padurile statului, administrate de Directia Silvica, fiind de 174.270 ha, la ora asta, cu 102.000 ha mai putin decât in 1990. Mai are in grija 24.781 ha padure, in baza a 5.414 contracte de paza. Diminuarea suprafetelor impadurite aflate in proprietatea statului s-a facut prin restituiri in baza Legii 18/1991, Legii 1/2000 si Legii 247/2005. Mostenitorii care au putut dovedi ca bunicii sau strabunicii lor au fost proprietari au intrat in posesia padurii fara sa intâmpine piedici. “Nu trebuie sa prezinte decât certificatul de nastere, certificatul de deces al proprietarului si actul de proprietate sau un extras din Registrul Agricol”, arata ing. Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Au cerut sa li se restituie suprafete de padure si unele persoane care nu aveau acest drept: fie ca rudele lor deja vândusera proprietatile la instalarea regimului comunist, fie ca nu aveau calitatea de mostenitor, legea recunoscând drepturile celor care sunt rude pâna la gradul IV inclusiv. Cu acestia, Directia Silvica s-a judecat si inca se mai judeca.

„Vom solicita stramutarea cazului”

Procesul cu Paltin Sturdza este, din perspectiva suprafetei pentru care Directia Silvica se lupta - 34.000 ha de padure -, cel mai important din ultimii 22 de ani. Institutia are termen pe 6 martie, la Judecatoria Sf. Gheorghe: “Vom solicita la Inalta Curte de Casatie si Justitie stramutarea dosarului deoarece judecatorii acestui complet ne-au defavorizat. In loc sa se pronunte pe tardivitate, ei s-au pronuntat si pe inadmisibilitate”, arata Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Intrucât instanta nu a fost impartiala, “cerem reasezarea termenului de pe 6 martie pâna când se judeca stramutarea dosarului”, arata Carmen Dudas, juristul DS Bacau. Padurea de pe mosia Ghika este cea mai mare suprafata de padure revendicata in judet dupa 1990. Paltin Sturdza este stranepotul Mariei Mavrocordat, care a primit de la Dimitrie Ghika, tatal ei, o suma de bani, padurea fiind lasata fratelui ei, Nicolae. Mai târziu, Maria s-a adresat instantei, cerând anularea succesiunii, si a câstigat, dar nepotii au facut recurs. Tribunalul a anulat sentinta favorabila Mariei si a decis ca speta sa fie rejudecata de Tribunalul Bacau. Instalarea comunismului a tulburat tot sistemul. Directia Silvica are dovezi ca dosarul nu s-a rejudecat, partajul decis de Dimitrie Ghika fiind legal. Mariei Mavrocordat, strabunica lui Paltin Sturdza, nu i s-a recunoscut dreptul de a mosteni padurea, iar fata de verii sai, proprietarii padurii, solicitantul nu este mostenitor de gradul IV. 

Mosii exploatate de firme din Austria si Finlanda

Peste 90 la suta dintre procesele de fond funciar ale DS Bacau au fost câstigate. Din pacate, institutia a pierdut in instanta doua marii mosii: Grozesti-Hirja, care cuprinde 9008 ha de padure, câstigate de familia Grigorescu-Negropontes, care a vândut imediat unei firme de exploatarea lemnului din Finlanda, si 6500 ha la Darmanesti, padure de pe fosta mosie Stirbey, care a ajuns, in final, in posesia unei societati austriece. “Exista o banca agricola - Creditul Funciar Rural - de la care proprietarii se puteau imprumuta garantând cu padurea, arata ing. Gh. Manaila. Unii nu-si mai achitasera datoriile si pierdusera padurea, in momentul instalarii regimului comunist. Cutoate astea, urmasii lor au solicitat, dupa 1990, restituirea proprietatii. Se pare ca asa au stat lucrurile la Darmanesti.” DS Bacau a trebuit, insa, sa respecte decizia instantei. La ora asta, pe fond funciar, sunt 30 de dosare pe rol, unele având ca obiect suprafete mici, altele, paduri de sute de hectare. E cazul padurii din Solont, de 400 ha, care a apartinut familiei Krupenschi. La Judecatoria Moinesti, s-a judecat fara DS, care nu a fost admisa ca parte, si a fost anulata decizia Comisiei judetene de fond funciar. “Directia Silvica a facut recurs, ni s-a admis cererea si urmeaza sa se judece recursul la Tribunalul Bacau”, explica jr. Carmen Dudas. 

Ultimul cuvânt il are instanta

Directia Silvica (DS) Bacau se impotriveste retrocedarii padurii din Solont deoarece solictantul nu are calitatea de mostenitor pâna la gradul IV inclusiv. Institutia se mai judeca, de asemenea, cu Composesoratele Aklos si Ciucani, primul solicitând 500 ha in Darmanesti - Asau, iar celalalt, 470 ha din zona Ciobanus. “Sunt in stare de judecata, dar dureaza foarte mult expertizele”, arata Gh. Manaila. Reprezentantii DS sustin ca solicitantii nu sunt indreptatiti deoarece au primit suprafetele mentionate in actele de proprietate, iar “ce mai depun acum sunt carti funciare pentru paduri care nu era proprietatea lor, ci a comunei, a unitatii administrativ-teritoriale.” Si mai e ceva: din padurea care a apartinut unui composesorat, se retrocedeaza exact cât se solicita de catre mostenitorii care mai sunt in viata, nu de catre alti membri ai asociatiei. Este cazul celor 1130 ha padure cerute de Composesoratul Salina Tg. Ocna: “Parte dintre mostenitori nu mai traiesc, iar cei care traiesc au primit deja padurea. Eu cred ca avem sanse sa câstigam”, afirma juristul. 

Unii impaduresc, altii defriseaza! 

Valoarea pe care o are padurea pentru sanatatea unei comunitati - a oamenilor si a intregului ecosistem in care este inclusa - e mult mai importanta decât valoarea economica. Directia Silvica taie arbori si vinde lemnul, aducând venituri statului, dar asta numai daca este necesar. Când o padure ajunge la 110-120 de ani, se aplica tratamentele de regenerare in 3 interventii: prima e “taierea de insamântare”, apoi taierea de “punere in lumina” si ultima, când 70 la suta din padure s-a regenerat natural, este “taierea definitiva”, care vizeaza arborii batrâni. In 2012, sunt planificate regenerari pe 558 hectare, din care pe 401 ha vor fi “naturale”, iar pe 157 ha, prin interventia DS. Silvicultorii impaduresc doar in completare, pe cel mult 30 la suta din suprafata. Pe lânga taierile efectuate de DS Bacau pentru a ajuta padurea sa se refaca, exista si altfel de taieri, cele efectuate in scop strict economic si fara respectarea regimului silvic. "Este foarte interesant un fenomen care e mai rar intâlnit in lume si chiar in Europa: padurea o taie, in primul rând, insusi proprietarul. Deci, de el trebuie sa pazim padurea. E extrem de greu. E ca si cum ai pazi un individ cu gânduri sinucigase. Oricât de atent ai fi, el tot va gasi un mijloc sa-si ia viata daca vrea neaparat. Apoi au fost padurile proprietarilor care au murit, iar copiii sunt plecati in cele patru zari. Lumea din sat stie ca de acolo se poate fura", afirma Mihai Florescu, inspector sef, la inceputul acestui an. 

Odata cu disparitia padurilor, s-au imputinat si gaterele

"Vârful perioadei cu taieri ilegale s-a inregistrat dupa aparitia Legii 18, când au fost defrisate foarte multe suprafete si presiunea lemnului era foarte mare deoarece pe Valea Muntelui erau peste 250 de gatere care procesau lemnul. Odata cu epuizarea masei lemnoase din zonele retrocedate, gaterele s-au inchis, iar taierile ilegale s-au redus", arata Gheorghe Manaila, directorul DS Bacau. Defrisarile ilegale au scazut si din cauza ca e mai greu de furat, arata Mihai Florescu, seful ITRSV, caci "padurile accesibile au fost tocate de-a lungul celor doua decenii." Hotii de lemn sunt tot mai putini si din cauza ca institutiile statului si-au unit fortele si au declansat un adevarat razboi impotriva taierilor ilegale. 

Apogeul defrisarilor a fost in 2004

In padurile judetului s-a intrat cu drujba imediat dupa Revolutie, dar mai ales dupa retrocedarea lor catre urmasii proprietarilor din perioada antecomunista. In 1990, volumul taierilor ilegale a fost de 4.608 metri cubi, pentru ca in 1991 si 1992 sa se dubleze: 8.847 mc, apoi 16.398 mc. Au urmat câtiva ani in care defrisarile au scazut si s-au mentinut la un nivel constant, insa din 1999 au explodat din nou, ajungând de la 8.716 mc la peste 12.000, apoi, in anul 2000, la 19.222 mc. In 2004, au atins apogeul: 27.016 mc. Ingroziti de amploarea defrisarilor, reprezentantii Guvernului au inceput o campanie in toate judetele, actiunile fiind coordonate de prefecti. "La nivel national, exista un protocol intre institutii - RNP, ITRSV, Garda de Mediu, Garda Financiara, Politie, Jandarmerie etc. - cu trimitere in teritoriu, care vizeaza controlul circulatiei materialului lemnos si al instalatiilor de debitat. Protocolul a functionat foarte bine si in judetul Bacau si a dat rezultate spectaculoase", sustine ing. Gh. Manaila. Raziile au avut ca scop prinderea hotilor, dar mai ales prevenirea furturilor si descurajarea taierilor ilegale. Ase se face ca de la 27.016 mc taiati ilegal in 2004, in anul urmator s-a ajuns la 6.824 mc, iar de atunci taierile au scazut continuu, ajungând in 2010 la 1.498 mc, din care doar 507 mc, nejustificati. O alta veste buna este ca padurile defrisate din 1990 incoace s-au refacut in totalitate si continua sa se refaca. Din pacate, vor avea nevoie de o suta de ani ca sa ajunga din nou la maturitate.

Statul a pierdut o suta de mii de hectare

Pâna la data de 31 ianuarie 2012, Comisia judeteana pentru reconstituirea dreptului de proprietate a validat 22.306 hectare in baza Legii 18, suprafata din care 22.249 hectare au fost predate comisiilor locale, iar 58 de hectare sunt nepredate. In baza Legii 1/2000, persoanele fizice au fost puse in posesie cu 20.880 ha, formele asociative, cu 13,843 ha, unitatile de cult cu 667 ha, iar unitatile administrativ-teritoriale (comune si orase) cu 8.366 ha. Fata de suprafata validata, mai sunt de predat doar 4260 ha. In baza Legii 247 au fost solicitate 150.000 de hectare de padure, insa Comisia judeteana a validat doar 41.498 ha, din care au ajuns la urmasii proprietarilor 36.585 ha. Cele mai mari suprafate de paduri au intrat in posesia unor persoane fizice (28.634 ha) si a bisericilor (7.189 ha). In judetul Bacau, de-a lungul celor doua decenii, au intrat in sistemul privat 102.581 ha padure. Statul mai are in proprietate 174.270 de hectare, cea mai mare parte fiind acoperite cu foioase: 112.908 ha.
Silvia Patrascanu


http://www.onestiexpres.ro/padurile-judetului-exploatate-de-straini.html